• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Serviciul ucrainean de contraspionaj a arestat un agent rus ce direcționa bombardamentele asupra podului peste limanul Nistrului

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Ofițerii ucraineni de contraspionaj au reținut un presupus agent rus care direcționa bombardamentele care au vizat podul de peste estuarul Nistrului, o zonă strategică ce leagă Odessa de regiunea Bugeac și gurile Dunării.

    Serviciile ucrainene au stabilit că individul a raportat ofițerilor ruși despre rezultatele bombardamentelor prin canale de comunicare criptate, informează agenția UNIAN.

    Podul a fost supus în mod repetat bombardamentelor inamice, pe 26, aprilie, 27 aprilie, 2 mai, 10 mai, 17 mai și 30 mai.

    Distrugerea podului ar însemna izolarea regiunii de la gurile Dunării de restul Ucrainei, lucru ce ar facilita un eventual atac aeropurtat rusesc în Bugeac, o zonă populată de peste 100.000 de etnici ruși, dar și zeci de mii de români. O eventuală prezență militară rusă în Bugeac, care ar permite joncțiunea cu trupele ruse din Transnistria, ar complica extrem de mult situația securității Republicii Moldova, dar și a României.

    De altfel în luna aprilie, un general rus a afirmat că Moscova vrea să ocupe sudul Ucrainei pentru a crea un culoar terestru spre regiunea separatistă din Republica Moldova, unde ar fi fost înregistrate „fapte de oprimare a populației rusofone”.

    În evul mediu, regiunea a fost stăpânită inițial de Țara Românească, iar ulterior de Moldova, perioadă în care a purtat numele dinastiei Basarabilor, până la anexarea de către turci în 1484. Stăpânirea turco-tătară în această zonă de stepă, redenumită Bugeac, s-a încheiat în 1812, când Rusia Țaristă a preluat controlul asupra regiunii de est a Principatului Moldovei. Ulterior, în urma războiului Crimeei, Rusia Țaristă a fost forțată de Marile Puteri să cedeze Moldovei (România, după 1859) cele trei județe din Bugeac (Cahul, Bolgrad și Ismail). Însă Moscova nu a renunțat la acest teritoriu, astfel că la încheierea războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, România a fost forțată de aliatul său, Rusia, să-i cedeze această regiune.

    Bugeacul, împreună cu restul teritoriului dintre Prut și Nistru s-a unit cu România în 1918, însă, Rusia sovietică a forțat, din nou, România să-i cedeze acest teritoriu. În anul 1991, Ucraina a moștenit Bugeacul după prăbușirea Uniunii Sovietice.

    Te-ar mai putea interesa

    România va găzdui militari din cadrul legendarei Divizii 101 Aeropurtată a SUA Rusia a pierdut echipamente militare în valoare de peste 900 de milioane de dolari pe Insula Șerpilor și în apele din jur – mass-media În competiție cu F-35, suedezii vin cu o ofertă disperată pentru Cehia: avioane de luptă Gripen gratis

    Ultimele știri

    Cancelarul Germaniei: Vladimir Putin se pregătea de război de mult timp și îl poate continua o perioadă îndelungată  Macron: Franța este dispusă să crească la nivel de brigadă prezenţa militară desfăşurată în România sub egida NATO Transnistria consideră eforturile de întărire a armatei Republicii Moldova drept extrem de periculoase