Ministrul britanic al Apărării critică lipsa de coordonare între țările membre NATO din zona Mării Negre

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat săptămâna trecută că importanța coordonării este principala lecție pe care NATO ar trebui să o învețe din situația actuală din zona Mării Negre.

“Cred că lecția Mării Negre este coordonarea: Avem multe țări în jurul Mării Negre care sunt membre NATO, însă, spre deosebire de Marea Barents, Marea Nordului și Atlanticul de Nord, unde există multă coordonare […], nu există acel nivel de coordonare între statele NATO din jurul Mării Negre, lucru care cred că ar maximiza prezența și eficiența”, a afirmat Wallace cu ocazia celei de-a 13-a ediție a Forumului CEPA (Center for European Policy Analysis), intitulată ,,Fit to Lead: Renewing the Transatlantic Alliance in a Contested World”.

“Nimeni nu deține Marea Neagră, dar unii se comportă ca și cum ar fi” stăpânii bazinului pontic, a subliniat oficialul britanic, făcând referire la poziția dominantă a Rusiei în această regiune, și în mod specific la invadarea estului Ucrainei și a regiunii Crimeea de către trupele rusești.

Ben Wallace a mai afirmat situația de pe Flancul estic al NATO arată “că dacă nu investim și nu modernizăm forțele noastre armate și nu ne revizuim propriile doctrine, ei [rușii, n.red.] vor obține un avantaj strategic”.

Umbrela Strategică a mai relatat în trecut despre eșecul inițiativelor de cooperare între țările NATO din zona pontică, în mod special despre inițiativei României privind crearea unei flotile NATO la Marea Neagră.

În timp ce, în mod tradițional, România a susținut sau chiar promovat inițiativele de consolidare a prezenței multinaționale NATO în regiune, Bulgaria a fost mai reticentă, în special ca urmare a legăturilor sale istorice cu Rusia.

O situație similară s-a petrecut și în urmă cu cinci ani, când opoziția manifestată de Bulgaria a cauzat eșecul inițiativei României privind crearea unei flotile NATO la Marea Neagră.

Ideea constituirii unei grupări navale multinaționale în Marea Neagră, după modelul grupărilor navale NATO a apărut, în ianuarie 2016, într-un document al Ministerului Apărării Naționale.

Astfel, printre prioritățile strategice ale Ministerului roman al Apărării pe anul 2016 se număra și: „Lansarea inițiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumita generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla”, potrivit unui document citat de Hotnews.

Ulterior, în luna martie a aceluiași an, cu ocazia alocuțiunii susținute la prezentarea Raportului privind activitatea Ministerului Apărării Naționale pe anul 2015 și a principalelor obiective pentru anul 2016, președintele Klaus Iohannis afirma că „valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate și concretizate prin inițierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaționale”.

Însă proiectul s-a lovit de opoziția manifestată de Bulgaria. În luna iunie, la scurt timp după ce Rusia a avertizat că va reacționa la consolidarea prezenței aliate în Marea Neagră, oficialii bulgari și-au exprimat reticența față de inițiativa României.

De altfel, premierul bulgar Boiko Borisov a venit chiar cu propunerea demilitarizării Mării Negre, o zonă în Rusia și-a sporit masiv prezența după anexarea ilegală a regiunii Crimeea, în 2014.

„Întotdeauna spun că vreau ca pe Marea Neagră să vadă vase cu vele, iahturi, nave mari cu turiștii, nu să devină o arenă de acțiune militară”, a afirmat șeful Guvernului de la Sofia în acel moment.

„Nu avem nevoie de un război în Marea Neagră”, a subliniat Borisov.

„Să ne oprim cu speculațiile că vor fi înființate flote împotriva cuiva” a indicat președintele bulgar din acel moment, Rosen Plevneliev.

„Bulgaria este o țară pașnică și politica sa externă nu vizează nimeni”, a adăugat Plevneliev.