• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Atlantic Council: Bulgaria ar trebui să ratifice de urgență protocolul militar cu România privind poliția aeriană transfrontalieră

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    În contextul intensificării activității ruse în zona Mării Negre, Atlantic Council, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de reflecție din Statele Unite, a recomandat Bulgariei să ratifice de urgență protocolul militar cu România, care stabilește condițiile în care un alt aliat NATO, în calitate de terț, poate desfășura operații transfrontaliere de poliție aeriană în spațiul aerian al României, respectiv al Republicii Bulgaria, informează portalul de știri Balkan Insight (BIRN).

    Înțelegerea, semnată pe 18 martie, nu a fost încă ratificată de Parlamentul Bulgariei. Protocolul ar permite avioanelor din alte țări NATO, staționate la baza Mihail Kogălniceanu, să efectueze operațiuni de poliție aeriană și în Bulgaria.

    Scopul amendării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operațiile transfrontaliere de politie aeriană îl reprezintă facilitarea executării operațiilor transfrontaliere de poliție aeriană de către un alt stat membru NATO în spațiul aerian al celor două state semnatare.

    Grupul de reflecție Atlantic Council a solicitat „acțiuni urgente în sensul ratificării protocolului” cu scopul consolidării securității spațiului aerian NATO din zona pontică în contextul crizei dintre Rusia și Ucraina.

    De asemenea, analistul Mihail Naydenov, de la grupul american de reflecție Middle East Institute, a subliniat importanța protocolului, afirmând că Bulgaria a fost în mod constant o țintă a războiului hibrid derulat de Kremlin.

    „Moscova duce o politică calculată și bine planificată, menită să influențeze viața politică internă din Bulgaria, cu scopul de a împiedica țara să devină un furnizor robust de securitate regională  pentru NATO”.

    „Odată ce acordul va fi ratificat de ambele parlamente, avioanele de vânătoare NATO desfășurate fie în Bulgaria, fie în România, pentru a sprijini operațiunile de poliție aeriană, vor avea voie să desfășoare misiuni transfrontaliere. Această secțiune a spațiului aerian aliat va fi acum mult mai bine protejată de agresiunile rusești”, a afirmat analistul.

    Experți regionali contactați de BIRN au declarat că România a început deja procesul de ratificare și nu există îngrijorări că Legislativul de la București ar putea respinge protocolul.

    Pe de altă parte, situația este mult mai complicată la Sofia. Velizar Shalamanov, fost adjunct al ministrului bulgar al apărării, a declarat pentru BIRN că „ratificarea nu este o prioritate a guvernului actual” în condițiile în care rezultatul alegerilor legislative din 4 aprilie a fost unul indecis, așa că nu este clar ce forțe vor forma un nou executiv.

    Iva Miteva, noul președinte al Parlamentului de la Sofia, a sugerat că acordul româno-bulgar nu va fi ratificat foarte curând și cel mai probabil această sarcină va reveni următorului guvern.

    „Pentru dezvoltarea în continuare a relației dintre Bulgaria și România trebuie să existe câteva întâlniri la nivel de experți în 2021”, a afirmat Miteva într-un răspuns la o interpelare a lui Shalamanov.

    „Bulgaria are o contribuție semnificativă la gruparea, la procesul de instrucție și pregătire a forțelor aliate de pe teritoriul României”, a mai scris Miteva, menționând că Bulgaria și-a asumat responsabilitatea de a trimite ofițeri la bazele militare din Craiova și București.

    Negocieri dificile

    Negocierile pe această temă între Guvernele de la București și Sofia au început încă din 2018, Bulgaria exprimând din start oarecare reticență.

    La începutul anului 2018, în contextul interesului manifestat de state membre NATO de a executa operaţii transfrontaliere de poliţie aeriană pe timpul dislocării în România și Bulgaria în vederea desfăşurării de misiuni de poliţie aeriană întărită (eAP), s-a pus în discuţie posibilitatea modificării Acordului între Guvernul României şi Guvernul Bulgariei privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la București, la 12 octombrie 2011.

     

    Misiunile ”de angajare” efectuate de aeronavele unui alt aliat NATO, mărul discordiei între România și Bulgaria

    Unul din elementele importante în economia Protocolului a fost reprezentat de referirea la misiunile ”de angajare” efectuate de aeronavele unui Stat terț membru NATO. Partea bulgară propusese excluderea expresă a acestor misiuni, cu argumentul că efectuarea acestor operațiuni de aeronave ale unui alt Stat nu ar fi fost permisă de legislația națională. Partea română a propus o referire generală la efectuarea acestor operațiuni „numai în conformitate cu legislația României sau Republicii Bulgaria”, care ar fi acomodat, din punct de vedere juridic, exigența părții bulgare. Partea bulgară a respins această propunere.

    Astfel, textul art. 12 alin. (1) lit. g) rezultat din negocieri este:
    ”Misiunile de angajare:
    – în spațiul aerian al României: vor fi executate numai în conformitate cu legislația națională a României;
    – în spațiul aerian al Republicii Bulgaria: nu vor fi executate”

    Această formulă satisface interesele țării noastre în ceea ce privește efectuarea, de către aliații NATO, a misiunilor de angajare în spațiul aerian al României.

     

    Va bloca Bulgaria o nouă inițiativă militară a României?

    În timp ce, în mod tradițional, România a susținut sau chiar promovat inițiativele de consolidare a prezenței multinaționale NATO în regiune, Bulgaria a fost mai reticentă, în special ca urmare a legăturilor sale istorice cu Rusia.

    O situație similară s-a petrecut și în urmă cu cinci ani, când opoziția manifestată de Bulgaria a cauzat eșecul inițiativei României privind crearea unei flotile NATO la Marea Neagră.

    Ideea constituirii unei grupări navale multinaționale în Marea Neagră, după modelul grupărilor navale NATO a apărut, în ianuarie 2016, într-un document al Ministerului Apărării Naționale.

    Astfel, printre prioritățile strategice ale Ministerului roman al Apărării pe anul 2016 se număra și: „Lansarea inițiativei pentru constituirea unei Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumita generic Flotila Aliată în Marea Neagră / Black Sea Flotilla”, potrivit unui document citat de Hotnews.

    Ulterior, în luna martie a aceluiași an, cu ocazia alocuțiunii susținute la prezentarea Raportului privind activitatea Ministerului Apărării Naționale pe anul 2015 și a principalelor obiective pentru anul 2016, președintele Klaus Iohannis afirma că „valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate și concretizate prin inițierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaționale”.

    Însă proiectul s-a lovit de opoziția manifestată de Bulgaria. În luna iunie, la scurt timp după ce Rusia a avertizat că va reacționa la consolidarea prezenței aliate în Marea Neagră, oficialii bulgari și-au exprimat reticența față de inițiativa României.

    De altfel, premierul bulgar Boiko Borisov a venit chiar cu propunerea demilitarizării Mării Negre, o zonă în Rusia și-a sporit masiv prezența după anexarea ilegală a regiunii Crimeea, în 2014.

    „Întotdeauna spun că vreau ca pe Marea Neagră să vadă vase cu vele, iahturi, nave mari cu turiștii, nu să devină o arenă de acțiune militară”, a afirmat șeful Guvernului de la Sofia în acel moment.

    „Nu avem nevoie de un război în Marea Neagră”, a subliniat Borisov.

    „Să ne oprim cu speculațiile că vor fi înființate flote împotriva cuiva” a indicat președintele bulgar din acel moment, Rosen Plevneliev.

    „Bulgaria este o țară pașnică și politica sa externă nu vizează nimeni”, a adăugat Plevneliev.

    Te-ar mai putea interesa

    Industria alimentelor fast food trece printr-o ”furtună economică”  Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi

    Ultimele știri

    Stația de la Mostiștea, veche de 50 de ani, se modernizează cu 57 de milioane de euro Șapte comasări necesare Noul Statut al cadrelor militare: aprobat de guvern în martie, adoptat de Parlament în mai