Ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia: cu ce scop și până când?

(Op-Ed al lui Mihai Constantin, Senior Researcher al Energy Policy Group)

Complexul Energetic Oltenia (CEO) este unul dintre cei mai mari producători de energie din România, cu o putere instalată de peste 3 GW și aproximativ 11.000 de angajaţi – un adevărat colos, care a contribuit timp de decenii la siguranţa energetică naţională.

Totuși, în contextul obiectivelor europene și naţionale privind decarbonizarea, CEO trebuie să treacă prin schimbări profunde pentru a se adapta evoluţiilor din sectorul energetic. Producţia de energie electrică a companiei se bazează pe lignit, care produce emisii majore de CO2.

Pe măsură ce producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili au trebuit să plătească costul emisiilor de CO2 pentru emisiile cauzate prin schema de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), energia produsă a devenit din ce în ce mai scumpă pentru cumpărători.

CEO are cele mai mari emisii de CO2 din ţară, iar Gorjul este judeţul cu cea mai mare intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră din România. Eliminarea producţiei de energie pe bază de lignit a devenit, astfel, imperativă, fiind legiferată de altfel în anul 2022 prin Legea decarbonizării, care prevede închiderea tuturor capacităţilor până în 2032.

Având în vedere revizuirea recentă a directivei EU ETS, care va duce la o creștere constantă a preţului certificatelor de CO2, este dificil de crezut că CEO va mai avea termocentrale pe bază de lignit funcţionale până la finalul deceniului.

• Acumularea datoriilor istorice

Datoriile istorice ale companiei se datorează nu doar tipului de combustibil folosit și emisiilor aferente, ci și unor decizii manageriale discutabile. Exemple sunt vânzarea de cărbune către diverse entităţi deţinute de statul român, a căror contravaloare nu a fost niciodată recuperată (Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare-RAAN, UATAA Motru, etc.), sau achiziţionarea CET Brăila, care la scurt timp a intrat în insolvenţă și a fost închis, instanţa obligând acţionariatul să plătească datoriile.

Poate cel mai important este faptul că CEO a vândut ani de zile energie electrică sub preţurile de producţie. De exemplu, în 2013 costul unitar de producţie a energiei electrice a fost de 219 lei/MWh, iar preţul mediu de vânzare a fost de 196,2 lei/MWh; în 2014 costul de producţie a fost de 208 lei/MWh, în timp ce preţul mediu de vânzare a fost de 172,8 lei/MWh, iar pentru anul 2015 valorile au fost de 191 lei/MWh și 172,3 lei/MWh.

Complexul Energetic Oltenia a luat naștere în 2012 prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) cu complexele energetice Turceni, Rovinari și Craiova. Prin această măsură au fost șterse datoriile pe care le aveau aceste companii și a fost creată o nouă entitate cu zero creanţe. Doar că, deja din 2013, CEO a început să acumuleze pierderi, la sfârșitul acelui an având deja datorii de 2,57 mld. RON.

De-a lungul anilor, CEO a primit o serie de ajutoare de stat, cum ar fi ajutorul din 2016, pentru măsuri de protecţie socială pentru persoanele disponibilizate, în valoare de 12,3 mil. RON; ajutorul din 2018 în valoare de 21 mil. EUR, în baza OUG nr. 30/2015, oferit în mai multe tranșe; ajutorul din anul 2018, în valoare de 4.2 mil. RON, pentru exproprierea unor terenuri proprietate privată, oferit în baza HG 552/2018 etc. Însă, toate aceste mici ajutoare nu au fost suficiente pentru ca CEO să nu mai acumuleze datorii.

Astfel, în 2020, Guvernul a propus un nou ajutor de stat în valoare de 251 mil. EUR, dar a necesitat aprobarea Comisiei Europene, conform reglementărilor europene în materie de ajutor de stat. Aprobarea Comisiei a venit, cu condiţia ca ajutorul să fie returnat în termen de șase luni, altfel fiind necesare restructurări. CEO nu a putut returna ajutorul în termenul stabilit, fiind nevoită în august 2020 să elaboreze plan de restructurare.

După mai multe clarificări aduse planului de restructurare și în urma unei investigaţii începute de Comisia Europeană, finalizată prin acordul acesteia pentru un ajutor de stat, planul și ajutorul de stat pentru CEO au fost adoptate în mai 2022.

• Planul de restructurare al CEO

Planul iniţial prezentat de CEO a fost criticat de societatea civilă, deoarece ar fi dus la o creștere de facto a emisiilor absolute ale companiei, de la 7 MtCO2/an la 9 MtCO2/an. Conform unei estimări, compania ar fi trebuit să achite 3,7 mld. EUR până în 2030 pentru certificatele de CO2. Ca urmare a unei investigaţii lansate Comisia Europeană, o nouă versiune a fost propusă în iunie 2021, care a fost în cele din urmă aprobată.

Astfel, conform planului aprobat, costurile de restructurare ale CEO vor ajunge la 3,94 mld. EUR, din care 1,76 mld. EUR ajutoare din fondurile statului, 895,3 mil. EUR alocate Fondul pentru Modernizare (FM) și 1,27 mld. EUR contribuţie proprie a CEO.

Printre prevederile principale ale planului regăsim:
● construirea două centrale pe gaze, la Ișalniţa și Turceni, cu finanţare parţială din Fondul pentru Modernizare și a opt parcuri fotovoltaice, din aceeași sursă;
● 1,77 mld. EUR vor fi alocate pentru achiziţia de certificate de CO 2 (1,09 mld. EUR din bugetul Ministerului Energiei, restul din fonduri proprii);
● Craiova II, care în acest moment este principalul furnizor de căldură al orașului Craiova, va fi transferată autorităţilor locale;
● După 2026, doar trei grupuri pe cărbune, însumând 1000 MW, vor fi menţinute ca rezervă strategică până în 2030, producând energie doar în cazuri de nevoie.

Investiţiile menţionate mai sus se vor realiza prin constituirea unor societăţi mixte (SPV), alături de diferiţi parteneri privaţi (ALRO, OMV Petrom și Tinmar Energy).

Prin Fondul pentru Modernizare sunt acoperite în proporţie de 50% investiţiile în capacităţi de generare pe gaze naturale (506 mil. EUR investiţie totală la Ișalniţa și 335 mil. EUR investiţie totală la Turceni) și în proporţie de 70% investiţiile în parcuri fotovoltaice.

Astfel, CEO va ajunge să utilizeze din Fondul pentru Modernizare o sumă mai mare pentru proiecte în combustibili fosili (420,6 mil. EUR), faţă de cele în energie regenerabilă (398,8 mil. EUR).

Deși nu a fost comunicat în mod oficial, Fondul pentru Modernizare a rămas în așteptare până când problema acestor investiţii ale CEO a fost rezolvată. Acest lucru a dus la întârzieri în lansarea apelurilor competitive pentru investiţii în energie regenerabilă și decarbonizare industrială, întârziind tranziţia energetică în România și efectuarea unor investiţii esenţiale pentru transformarea economiei românești.

În plus, investiţiile pe care CEO le face prin Fondul pentru Modernizare riscă să nu își poată recupera costurile investiţionale. România plănuiește investiţii importante în centrale în ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) , cu o capacitate de cel puţin 2,6 GW conform Strategiei pe termen lung a României (LTS).Strategia, însă, ar putea subestima capacitatea totală planificată în următorii ani, mult mai mare faţă de necesarul real, fapt ce va afecta și viabilitatea economică a investiţiilor CEO

Deși au emisii mai reduse comparativ cu termocentralele pe lignit, este puţin probabil că vor putea funcţiona în bandă, astfel că nu vor ajunge la randamentele pentru care sunt proiectate.

Chiar modelarea efectuată pentru strategia pe termen lung a României, publicată de Ministrul Mediului, arată că noile capacităţi CCGT planificate ar funcţiona la un factor de capacitate 34% in 2025, 39% in 2030 si 28% in 2035.Asta înseamnă o supra-investiţie în capacităţi poluante care vor fi puţin folosite și care ar fi putut fi înlocuite de soluţii de flexibilitate, mai fiabile și mai curate. Scenariul înlocuirii parţiale sau totale a gazului cu hidrogen este foarte puţin credibil.

• 2022, an favorabil pentru CEO

Invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă și instrumentalizarea exporturilor rusești de gaze pentru a pune presiune pe Europa au cauzat o adevărată criză energetică, cu creșterea fulminantă a preţurilor energiei, inclusiv în România.

Efectul scumpirii gazelor naturale a fost foarte vizibil și în pieţele de energie electrică. Cărbunele nu a mai fost cea mai scumpă sursă de producere a energiei electrice, termocentralele pe gaze stabilind preţul marginal pe piaţa pentru ziua următoare (PZU). Toate celelalte tehnologii, inclusiv cele bazate pe lignit, au înregistrat profituri neașteptate. Acest lucru s-a văzut și în cazul CEO, care a înregistrat în 2022 un profit net de 3,49 mld. RON, în creștere cu 329% faţă de 2021.

• Multiplele subvenţii actuale primite de CEO

Cifrele de profit record ale CEO au fost raportate într-un an în care compania primește mai multe tipuri de ajutor de stat simultan. Pe lângă finanţarea parţială a investiţiilor prin Fondul pentru Modernizare, CEO beneficiază și de ajutorul de stat privind achiziţia de certificate de CO2. Deși un proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere publică la sfârșitul anului trecut propunea ca ajutorul de 1,65 mld. RON acordat de Ministerul Finanţelor să fie înapoiat de către CEO până la 30 septembrie 2023, în varianta finală a OUG este menţionat Ministerul Energiei ca entitate din bugetul căreia să fie restituit ajutorul către Ministerul Finanţelor.

În plus, în 2022 autorităţile române au luat decizia de a suprataxa veniturile suplimentare ale producătorilor de energie. Într-o primă fază a fost prevăzută impozitarea cu 80% a veniturilor obţinute de producătorii de energie electrică pentru veniturile ce depășeau 450 lei/MWh.

Ulterior, după mai multe modificări, prin prevederile OUG nr. 153/2022, această impozitare s-a transformat într-o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, prin care diferenţa dintre preţul lunar de vânzare şi plafonul de 450 de lei/MWh devine contribuţie în procent de 100% la acest fond.

Doar că aceeași OUG a adus și modificări ce ar putea fi în folosul CEO. Astfel, se prevede că veniturile încasate în acest mod pot fi redistribuite producătorilor de energie pentru acoperirea costurilor de achiziţie a certificatelor de CO 2 , dacă aceste costuri sunt mai mari decât contribuţia totală a acelei companii la fondul de tranziţie energetică.

În momentul de faţă nu există informaţii că CEO ar fi beneficiat de fonduri prin această schemă, dar există riscul ca această companie să compenseze dublu costurile cu achiziţia certificatelor de CO 2.

Nu doar că o compensare (posibil dublă) a costurilor pentru CO2 ale CEO contravin directivei EU ETS, care se bazează pe principiul „poluatorul plătește”, dar compania ar trebui să ia în calcul preţul certificatelor atunci când stabilește preţul pe care îl ofertează pentru vânzarea energiei.

Dacă CEO face acest lucru, atunci compania este subvenţionată pentru un cost deja inclus în preţul perceput la vânzarea energiei electrice. Așadar, o subvenţie, cu un efect negativ atât asupra bunei funcţionări a pieţei, cât și în întârzierea distribuirii fondurilor disponibile ale statului pentru energie curată.

Prima parte a anului 2023 a readus în prim-plan problemele companiei. CEO a ajuns la începutul anului într-o situaţie unică până acum, cu livrări de energie doar pentru contractele bilaterale încheiate cu 1-2 ani în urmă, cu producţii zilnice de doar 800-900 MWh (chiar 600-700 MWh în unele perioade), faţă de alţi ani când o producţie de 1700 MWh era considerată foarte scăzută.

Actuala strategie a statului de a oferi subvenţii multiple afectează nu doar șansele CEO de a supravieţui într-o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, ci are și efecte negative întregului sector energetic, riscă
chiar să pericliteze tranziţia justă judeţului Gorj către o economie verde și echitabilă.

Vulnerabilitatea planului de restructurare al CEO o reprezintă înlocuirea lignitului cu un combustibil extrem de volatil pe piaţă și din ce în ce mai scump, pe măsură ce preţul emisiilor de CO2 vor crește. Pe de altă parte, guvernul trebuie să înceteze subvenţionarea discreţionară și excesivă a companiei și să-și concentreze eforturile asupra tranziţiei socio- economice a regiunii și a asigurării unui cadru investiţional atractiv pentru tehnologii noi.

Perspectivele negative ale companiei nu trebuie să mai reprezinte un obstacol în calea transformării sistemului energetic naţional.