(Articol al ambasadorului Ion Jinga, șeful Reprezentanței Permanente a României la Consiliul Europei, trimis Umbrela Strategică)
Motto: „Niciun om liber nu va fi prins sau închis, deposedat de drepturile sau bunurile sale, scos în afara legii sau exilat, ori privat de statutul său în vreun alt mod, nici nu vom acționa cu forța împotriva lui sau nu vom trimite pe alții să facă acest lucru, decât prin hotărârea legală a egalilor săi. Nimănui nu-i vom vinde, nimănui nu-i vom nega sau întârzia dreptul la justiție.” (Magna Carta)
Conform Oxford English Dictionary, „Libertatea este starea sau faptul de a fi liber de servitute, constrângere, inhibiție…”, iar Wikipedia definește libertatea ca fiind „puterea sau dreptul unei persoane de a vorbi, a acționa și a opera schimbări după cum dorește, fără impedimente sau restricții”.
Una dintre primele codificări ale „libertăților” este Magna Carta, pecetluită la 15 iunie 1215, la Runnymede (lângă Windsor), de regele John al Angliei. Dintre cele 63 de prevederi originale, trei rămân valabile până în prezent: „Biserica Angliei va fi liberă și va avea toate drepturile și libertățile sale inviolabile”. „Orașul Londra va avea toate vechile libertăți și obiceiuri” – tradiția acordării “Freedom of the City of London” datează din 1237 (În anul 2014, când eram ambasador al României în Marea Britanie, am primit titlul de “Cetățean liber al Orașului Londra” – Freeman of the City of London.).
Însă cea mai relevantă dintre aceste prevederi se regăsește în motto-ul acestui articol și continuă să fie văzută drept o piatră de temelie a libertății și o referință împotriva utilizării arbitrare a puterii. A fost consacrată în Declarația Americană a Drepturilor din 1791 (The American Bill of Rights) și în Declarația Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la Paris, în 1948.
În discursul despre Starea Națiunii, ținut în fața Congresului în 1941, președintele american Franklin D. Roosevelt menționa „patru libertăți umane esențiale”: „Prima este libertatea cuvântului și de opinie. A doua este libertatea fiecărei persoane de a se închina lui Dumnezeu în felul său. A treia este libertatea fiecărei națiuni de a asigura o viață sănătoasă și pașnică pentru locuitorii săi. A patra este libertatea de a trai fără frică, ceea ce înseamnă că nicio națiune nu trebuie să comită un act de agresiune fizică împotriva vreunui vecin.” Cele patru libertăți ale Uniunii Europene (libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și forței de muncă) s-au inspirat, de asemenea, din istoria britanică a libertăților – într-un fel, ele reprezintă o extensie a vechilor libertăți ale orașului Londra la scara întregului continent.
Văzută de la Strasbourg, octombrie 2025 a fost o lună a evenimentelor dedicate libertăților. În 2 octombrie, cel de-al 7-lea summit al Comunității Politice Europene (CPE), desfășurat în Copenhaga, Danemarca, a abordat situația de securitate din Europa și modalitățile de a face Europa mai puternică și mai sigură în contextul geopolitic actual. Cu această ocazie, Președintele României, Nicușor Dan, sublinia: „Într-o perioadă în care securitatea continentului european este pusă la încercare, trebuie să ne intensificăm eforturile naționale și cooperarea internațională pentru a putea răspunde rapid și eficient tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv celor cibernetice și hibride.” La rândul său, Alain Berset, Secretarul General al Consiliului Europei (CoE), remarca: „Prima noastră linie de apărare pentru continentul european este securitatea democratică. Securitatea militară ne protejează frontierele. Securitatea democratică ne protejează libertățile. Asigurarea securității democratice este esențială pentru Europa și pentru ordinea internațională în sens larg.”
În 7 octombrie, în orașul istoric Valletta, capitala Maltei, Comitetul Adjuncților Miniștrilor CoE a discutat consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și dimensiunea externă a Consiliului Europei. Apoi, în 8-9 octombrie, tot în Valletta, Conferința ministerială a Consiliului Europei „Tinerii pentru democrație: Perspectivele tineretului în acțiune” a abordat urgența integrării tinerilor ca parteneri în parlamente și consilii de administrație, semnalând că: „Tinerii sunt dezamăgiți de democrație. Acesta este un semnal de alarmă. Tinerii trebuie să fie prezenți în tot ceea ce facem. Trebuie să construim o punte peste prăpastia dintre generații, care amenință să ne despartă.”
În 10-11 octombrie, la Veneția, Italia, am participat la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Comisia de la Veneția reunește și dezvoltă experiența constituțională a 61 de țări membre, în conformitate cu standardele internaționale în domeniile democrației, drepturilor omului și statului de drept, transformând instabilitatea politicii în stabilitatea dreptului. Vorbind la eveniment, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, spunea: „Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea.”
Un moment cu impact global a fost „Summitul pentru Pace în Orientul Mijlociu”, co-prezidat de Președinții Donald Trump al Statelor Unite și Abdel Fattah el-Sisi al Egiptului, în 13 octombrie, la Sharm El Sheikh. „Declarația Trump pentru Pace Durabilă și Prosperitate”, semnată cu acel prilej de Președintele Statelor Unite ale Americii, Președintele Republicii Arabe Egipt, Emirul Statului Qatar și Președintele Republicii Turcia, ar putea schimba viitorul regiunii: „Salutăm angajamentul cu adevărat istoric și implementarea de către toate părțile a Acordului de Pace Trump, care a pus capăt la peste doi ani de suferințe și pierderi profunde… Căutăm să asigurăm toleranță, demnitate și egalitate de șanse pentru fiecare persoană, asigurându-ne că această regiune este un loc în care toți oamenii își pot împlini aspirațiile în pace, securitate și prosperitate economică, indiferent de rasă, credință sau etnie… În acest spirit, salutăm progresele realizate în stabilirea unor acorduri de pace cuprinzătoare și durabile în Fâșia Gaza…”
În 17 octombrie, Consiliul Europei a organizat o reuniune informală pe tema „Libertatea de exprimare. Dezinformarea și alegerile”. Într-o democrație, alegerile libere și corecte sunt fundamentale, iar încrederea nu este un lux, ci liantul care ține societatea unită. Când alegerile sunt manipulate sau distorsionate, însăși structura democrației este distrusă. Dezbaterea mi-a amintit ecuația „2+2=5” din nuvela distopică „1984” al lui George Orwell, care examinează rolul adevărului și al faptelor în cadrul societăților și modalitățile în care acestea pot fi manipulate. Dacă ni se spune suficient de mult timp că 2+2=5, vom începe să considerăm această afirmație drept un fapt. Și când aceasta devine fapt pentru un numar mare de oameni, rațiunea dispare și democrația se termină.
După cum a remarcat în cadrul evenimentului Secretarul General-Adjunct al Consiliului Europei, Bjorn Berge: „Dezinformarea este probabil la fel de veche ca istoria omenirii. Ceea ce s-a schimbat este viteza cu care circulă aceste minciuni și metodele utilizate, care fac atât de dificil pentru noi toți să discernem ce este real și ce nu.” Pentru a combate dezinformarea, el sugerează să ne concentrăm asupra faptelor și adevărului: „Inteligența artificială poate ajuta la detectarea dezinformării și la îmbunătățirea eforturilor de verificare a faptelor. Protejarea jurnaliștilor și respectarea libertății presei sunt esențiale pentru asigurarea diseminării informațiilor corecte. Trebuie să îmbunătățim alfabetizarea media, oferind o educație care se concentrează pe gândirea critică și pe capacitatea de a evalua sursele de informații. Tragerea la răspundere a companiilor de social media pentru conținutul distribuit pe platformele lor poate, de asemenea, contribui la reducerea răspândirii dezinformării. Și cred că și propunerea Secretarului General privind o nouă convenție pentru combaterea influenței străine și a dezinformării poate fi de mare ajutor.” La toate acestea, aș adăuga cuvintele Secretarului de Stat american, Marco Rubio: „Cel mai bun mod de a combate dezinformarea este libertatea de exprimare.”
Apoi, în 24 octombrie, am sărbătorit Ziua Națiunilor Unite, marcând 80 de ani de la intrarea în vigoare a Cartei ONU. La baza Cartei ONU se află principiile păcii, suveranității și libertății, ca premise ale unei lumi stabile, sigure și prospere. Dar, așa cum remarca Secretarul General al ONU, Antonio Guterres: „Prevederile Cartei nu se pun în aplicare singure. Carta ONU impune ca țările să privească dincolo de interesele lor naționale și să-și reconstruiască încrederea reciprocă între ele. Carta cere ca, deși nu putem rezolva toate problemele lumii aici, să ne unim în jurul unor soluții care, în cele din urmă, pot aduce umanitatea mai aproape de o lume mai bună, mai dreaptă, mai pașnică și mai egală pentru toți.” Rareori această nevoie de unitate, dreptate și libertate a fost mai mare în trecut decât astăzi, când perspectivele de viitor sunt amenințate de războaie, geopolitică în schimbare, schimbări tehnologice rapide, degradarea mediului, extremism ideologic și dezinformare.
Un moment special pentru români l-a reprezentat sărbătorirea Zilei Armatei Române, în 25 octombrie. În acea zi a anului 1944, Armata Română a intrat în orașul Carei, desăvârșind eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest de sub ocupația străină impusă României prin scandalosul Dictat de la Viena, din 30 august 1940, iar apoi a contribuit la eliberarea Ungariei, Iugoslaviei, Austriei și Cehoslovaciei. Până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, 538.500 de soldați români au luptat pentru libertate impotriva Axei, 167.000 dintre aceștia fiind uciși, răniți sau dispăruți, o contribuție ce plasează România pe locul patru, după URSS, SUA și Marea Britanie, la victoria împotriva fascismului. 25 octombrie era și ziua de naștere a Regelui Mihai, iar generalii români care au condus operațiunile militare din octombrie 1944 au dedicat victoria aniversării Regelui, în calitatea sa de Comandant Suprem al Armatei (În 2008, alături de Ivor Porter, diplomat britanic și agent al Special Operations Executive, parașutat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și Jonathan Eyal, director la Royal United Services Institute din Londra, am avut privilegiul de a primi din mâna Regelui „Crucea Casei Regale a României”).
Politica externă este despre valori, interese și putere. Ca diplomat, am fost întotdeauna fascinat de istorie, deoarece cred că înțelegerea aliajului dintre cele trei ingrediente, de-a lungul istoriei, ajută la modelarea prezentului și la anticiparea viitorului. Pentru că, așa cum scria filosoful hispano-american George Santayana: „Cei care nu își pot aminti trecutul sunt condamnați să îl repete.” („Viața rațiunii”, 1905). Istoria este pulsul identității naționale, iar cunoașterea istoriei reprezintă un antidot la manipulare și dezinformare, o poartă către libertate.
În cele din urmă, o posibilă cale de urmat prin vremurile agitate în care trăim ar putea fi cea sugerată de Henry Kissinger: „Scopul erei noastre trebuie să fie atingerea unui echilibru, ținând în frâu câinii războiului. Și trebuie să facem acest lucru în mijlocul apelor repezi ale râului istoriei. O metaforă binecunoscută este aceea că nu poți păși de două ori în același râu. Istoria poate fi considerată un râu, dar apele sale vor fi mereu altele. Semnificația istoriei este o chestiune de descoperit, nu de declarat. Fiecare generație va fi judecată în funcție de cum a gestionat confruntarea cu marile probleme ale condiției umane, iar deciziile în fața acestor provocări majore trebuie luate de oamenii de stat înainte de a se cunoaște rezultatul lor.” („Ordinea Mondială”, Penguin Books, 2015).
(Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului)
