România ar putea ataca la CJUE reglementările ”Mobilitate 1”

Autorităţile române îşi rezervă dreptul de a utiliza toate opţiunile de acţiune pe care le au la dispoziţie, inclusiv introducerea de acţiuni la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene referitor la Pachetul Moblitate 1 aprobat în această săptămână de Parlamentul European. 

 MAE consideră că acestea “vor afecta” funcţionarea pieţei interne şi activitatea de transport rutier în UE, precum şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniune în domeniul schimbărilor climatice.

“Autorităţile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor şi argumentelor părţii române şi ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate şi transmise pe parcursul negocierilor interinstituţionale între Consiliul UE şi Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporţionale şi echilibrate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în sectorul transporturilor şi sprijinirii, în acelaşi timp, a competitivităţii companiilor, inclusiv cele româneşti, din sectorul transportului rutier”,  remarcă MAE.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017.

Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012., detaliază Agerpres.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la opt săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la trei sau patru săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de patru zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte opt state membre like-minded – Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre.