Gazele vin din nou cu facturi mai mari în Europa. România intră în iarnă cu un avantaj, dar și cu riscuri

Prețurile gazelor naturale din Europa sunt din nou pe creștere, iar apropierea sezonului rece readuce în discuție riscul unor costuri mai mari pentru consumatori și pentru economie. Pentru România, miza este dublă, pentru că pune presiune asupra industriei și, ulterior, asupra facturilor populației. Totuși, țara noastră ar avea un avantaj important prin producția internă și perspectiva Neptun Deep, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, într-un articol trimis Umbrela Strategică.

Prețurile gazelor naturale în Europa se află, din nou, pe trend ascendent. Cotația pe bursa olandeză Dutch TTF a depășit, miercuri, 100 Euro pentru un megawatt-oră (MWh), iar temerile unui nou episod de accelerare care să reverbereze negativ asupra consumatorilor și economiilor continentului sunt în creștere. Cu stocuri reduse și apropierea sezonului rece în condiții de perturbări ale aprovizionării, cotația a sărit cu 36,2% doar în octombrie. Situația din Europa este diferită de cea din SUA, unde gazul natural este relativ stabil începând din primăvară și unde deja are un avans de doar 2,3% luna aceasta. 

În Europa, care nu se poate baza pe gazul natural dinspre Orientul Mijlociu în condițiile conflictului din regiune, are un grad de umplere sub cel istoric al perioadei. S-a pornit de la niveluri coborâte din primăvară, cu depozite 28% pline la finele sezonului rece, față de 34% în anul anterior.

 La 21 octombrie, la nivel european, depozitele erau pe trei sferturi pline. Reticența de a le umple ține și de preț: costul mediu al gazelor injectate pentru reumplere este al doilea cel mai ridicat din ultimul deceniu, punctează reprezentantul XTB. Fără volume semnificative de gaz natural dinspre Qatar, Europa s-a aprovizionat din alte surse, la cotații în creștere. Gazul lichefiat (GNL) dinspre SUA acoperă aproximativ 30% din cerere, punctează consultantul de strategie XTB.

Cât am plătit în plus până acum?

Vremea toridă și seceta au majorat, de asemenea, nevoia de energie, care a fost satisfăcută suplimentar prin consumul de gaze naturale. În august, cererea de gaz pentru producția de energie a crescut cu 20% și pe parcursul verii, cu 9%, față de anul anterior.

Estimările ACER (Agency for the Cooperation of Energy Regulators) merg spre 18 până la 33 de miliarde de Euro plătite în plus de europeni pentru importul unor cantități similare de gaze naturale din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Costurile sunt distribuite în diferite zone, de la consumatori casnici până la industrie și prețul mai ridicat al energiei. 

Cu un nivel al stocurilor redus, sub media istorică, în special în țări precum Germania, vremea va avea o influență majoră asupra traiectoriei prețurilor în această iarnă. Europa va continua să ”lupte” pentru importurile flexibile de GNL cu Asia, cu potențiale episoade de volatilitate pronunțată. Cu restricțiile pentru gazul din Rusia și exporturile Qatar-ului afectate, sursa principală pentru gazul natural ar urma să fie SUA, arată Claudiu Cazacu.

Deși nu suntem la vârfurile din 2022, în contextul datoriei publice și a dobânzilor ridicate în Europa, o nouă criză energetică ar pune presiune suplimentară pe economie și consumatori. Mesajul SUA către aliații din Golful Persic de a fi pregătiți pentru o nouă rundă scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie este un nou risc pentru petrol și gaze naturale. 

 Traderii sunt atenți pe termen scurt la reperul de 100 de Euro/MWh și vor urmări dacă piața se va ”așeza” deasupra sau sub acesta. Dacă reperul ar fi depășit, următoarea regiune ar putea fi cea de 115 Euro/MWh, urmată de 140-145 Euro/MWh. Cu toate acestea, un vârf chiar dincolo de nivelurile de mai sus, spre 180 Euro/MWh nu poate fi exclus, dacă vremea devine deosebit de rece pentru o perioadă prelungită. 

Neptun Deep, avantajul României

În România, frigul a dus la importuri de 14,7 milioane de mc de gaze (sau 155 GWh) miercuri, din care exportă mai departe 6,7 milioane de mc (71 GWh). Stăm mai bine la depozitare, având 88% din spațiu ocupat (față de 75%, media în Europa), dar suntem sub nivelul de anul trecut, când aveam 98% din capacitate ”încărcată”. 

Pentru consumatorii industriali, prețul ridicat al gazelor naturale pune probleme. Viabilitatea unor domenii este adusă în discuție și la noi în țară, și în întreaga Europă. Prețul echivalent în SUA, de aproximativ 8 Euro/MWh, este semnalul unei diferențe majore de competitivitate. Liberalizarea prețurilor ar însemna ajustarea lor în sens ascendent și pentru populație, explică reprezentantul XTB. 

Deocamdată, schema de plafonare stabilește niveluri maxime de preț pentru producătorii și furnizorii de gaze naturale. Eliminarea acestora ar putea duce la creșteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale, de la 1 aprilie. În scenariul nostru principal, însă, dacă prețul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile. 

România deține, însă, un atu: producția Neptun Deep. Pentru consumatori, va conta efectul final în prețuri al majorării masive a ofertei de gaze la nivel intern, iar pentru cei cu venituri reduse, o trecere rapidă la nivelurile de piață ar fi dificil de gestionat. 

Pe de altă parte, unii români dețin, direct sau indirect, prin fonduri listate sau prin pensii, acțiuni la producătorii Romgaz și Petrom. Aceștia ar urma să obțină o accelerare a veniturilor, în timp ce distribuția profiturilor va depinde de schema de plafonare adoptată efectiv. Identificarea unui nivel de echilibru într-o economie complexă este o misiune importantă, dar nu ușoară.