Marea Neagră a devenit în 2026 cea mai mortală apă din lume pentru marinarii comerciali, iar frontul s-a mutat la câteva mile de Sulina și Constanța. Pentru România, războiul de pe mare nu mai este o știre externă: este o problemă de securitate, de economie și de credibilitate a NATO, care se joacă în propria zonă economică exclusivă.
Un record sumbru
Potrivit Financial Times, care citează firma de securitate maritimă Ambrey și Organizația Maritimă Internațională, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră de la începutul anului, iar cel puțin 40 de marinari au murit. În Strâmtoarea Ormuz, care a atras mult mai multă atenție internațională, sunt confirmate 24 de decese. Doar în trimestrul al treilea au fost lovite aproximativ 387 de nave, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior, cu o medie de peste patru atacuri pe zi.
Analiza Ambrey arată și unde s-a mutat pericolul. În cele 12 luni până la 21 septembrie 2026, 45 de nave comerciale au fost lovite în afara zonelor considerate până atunci de război, față de niciuna în anul precedent. Loviturile asupra porturilor au crescut de la 21 la 139 de la un trimestru la altul, iar descoperirile de muniție neexplodată în afara apelor rusești și ucrainene au crescut de la 11 la 65.
Cu alte cuvinte, Marea Neagră nu mai are o „linie a frontului” pe care armatorii o pot ocoli. Are un front difuz, care atinge acum și apele din fața litoralului românesc și bulgar.
Cum s-a ajuns aici: ”un război fără margini”
Escaladarea din vara lui 2026 are două motoare care se alimentează reciproc. Ucraina a lansat o campanie de drone navale împotriva navelor rusești, începând cu livrările de motorină spre Crimeea și extinzându-se spre Strâmtoarea Kerci. În septembrie, comandantul forțelor ucrainene de sisteme fără pilot, Robert Brovdi, afirma că Kievul lovise peste 300 de nave rusești în 11 săptămâni, inclusiv vrachiere cu cereale, scrie FT.
Rusia a răspuns cu o campanie susținută împotriva navelor care fac escală în porturile ucrainene. Potrivit Ambrey, Moscova a fost responsabilă pentru circa 90% din loviturile asupra navelor în ultimele 45 de zile. Efectul se vede în portul Odesa, care a primit sub 10 nave luna trecută, față de aproximativ 400 în iulie, conform operatorului TIS citat de FT.
S-au schimbat și țintele din interiorul navelor. Dacă înainte loviturile vizau sala mașinilor sau echipamentele de încărcare, acum ambele părți atacă puntea de comandă și blocul de cazare, unde se află echipajul. Andrii Klymenko, de la Institutul de Studii Strategice ale Mării Negre, descrie situația drept un „război fără margini”, care va afecta toate statele riverane.
Ce poate face România
Recomandările de mai jos sunt interpretarea noastră, construită pe declarațiile experților și pe măsurile deja anunțate.
- Supraveghere permanentă a zonei economice exclusive. Avioanele de patrulare și radarele promise de NATO trebuie să devină o prezență permanentă, nu o reacție la incidente.
- Protecția infrastructurii offshore înainte de 2027. Neptun Deep și platformele existente au nevoie de apărare anti-dronă și de un plan clar de răspuns, înainte de începerea producției.
- Un culoar maritim protejat spre Sulina și Constanța. Hub-ul Constanța–Varna și grupul MCM Black Sea pot sta la baza unor rute monitorizate și deminate, care să țină apele românești în afara zonei de risc maxim.
- Diplomație cu piețele de asigurări. Excluderea apelor românești din listarea JWLA-035 este un avantaj competitiv. Păstrarea ei depinde de date de securitate credibile, comunicate pieței de la Londra.
- Sprijin pentru fermieri și logistică terestră. Creșterea tranzitului ucrainean trebuie gestionată pe calea ferată și în port, astfel încât să nu lovească prețurile primite de producătorii români.
Pentru România, concluzia este simplă: Marea Neagră nu mai este doar o rută comercială periculoasă pentru alții. Este spațiul în care se decide dacă țara își poate proteja economia, energia și credibilitatea de stat NATO de primă linie. (Citiți analiza integrală pe Forumul Securității Maritime)
