(Articol al lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, trimis Umbrela Strategică)
Criptomonedele stabile legate de dolarul american sunt într-o perioadă de creștere. Entitățile care le operează au ajuns la active sub administrare de peste 200 de miliarde de dolari în martie, potrivit datelor oficiale, depășind deținerile de titluri americane pe termen scurt ale unor investitori străini.
JPMorgan estimează o valoare a acestor active de 500 de miliarde de dolari în câțiva ani. Achizițiile de 40 de miliarde de dolari în titluri de stat anul trecut sunt comparabile cu cele ale fondurilor monetare majore din SUA.
Legea care a trecut de Senatul SUA ar putea accelera dezvoltarea sectorului, urmând a fi discutată alături de alte legi din domeniu în săptămâna care începe pe 14 iulie, botezată ”săptămâna cripto” chiar într-un material al Camerei Reprezentanților.
Pe lângă legislația referitoare la criptomonede stabile, pe masă va fi și setul de reguli pentru a structura piața cripto și cel pentru a asigura libertatea financiară și protecția intimității cetățenilor în cazul monedelor digitale emise de bănci centrale. Proiectul previne oferirea unui dolar digital de către Rezerva Federală direct către cetățeni sau utilizarea sa pentru a derula politica monetară.
În același timp, China și Europa sunt în plin proces de explorare a posibilității de introducere a monedelor digitale emise de bănci centrale, SUA urmărind un alt traseu de dezvoltare. În cadrul G20, 19 state sunt în faze avansate de studiu în privința unor monede digitale proprii.
Care sunt posibilele vulnerabilități?
Deschiderea pe care o arată SUA față de criptomonedele stabile nu este împărtășită de unele instituții importante la nivel global. Potrivit Băncii Reglementelor Internaționale (BIS) riscurile utilizării acestora sunt majore.
În raportul său economic anual, BIS consideră că instrumentele nu îndeplinesc principii fundamentale pentru a fi percepute ca monede sigure și scalabile. Potrivit conducătorului departamentului monetar și economic al BIS, Hyun Song Shin, criptomonedele stabile nu vor deveni un element central al sistemului monetar pentru că nu răspund cerințelor de unicitate, elasticitate și integritate, păstrând mai degrabă rolul de poartă de intrare pentru alte criptoactive.
Reținerea BIS nu este singulară. Philip Lane, fost guvernator al Băncii Irlandei și membru al Consiliului Executiv al BCE, a menționat riscul unui rol mult mai redus al monedei emise de băncile centrale dacă gospodăriile ar utiliza criptomonedele stabile drept sistem principal pentru tranzacții.
Monedele ”clasice” ținute în conturi la bănci comerciale ar fi utilizate pentru ”încărcare” (upload) și ”descărcare” (download) de fonduri. Migrarea depozitelor spre domeniul cripto ar spori costurile de finanțare ale băncilor și diminua disponibilitatea creditării. Concentrarea fondurilor spre băncile mari ar face mai dificile operațiunile băncilor mici, diminuându-le competitivitatea.
Dacă aceste aspecte sunt enunțate în cadrul discuției despre criptomonede legate de Euro, situația este diferită atunci când se discută cele asociate dolarului american. O dolarizare în creștere, scrie Philip Lane, ar însemna o pierdere de suveranitate monetară prin reducere controlului asupra unității de măsurare a valorii. Pentru BCE, ar însemna o reducere a influenței asupra politicii monetare și a forței de coeziune a Euro în cadrul uniunii monetare.
Amundi, cel mai mare administrator de active european atrage la rândul său atenția asupra perturbării fluxurilor de capital la nivel global. Dezvoltarea criptomonedelor în cadrul noilor reguli din SUA ar însemna achiziții suplimentare de titluri de stat, emise în cantități majorate de deficitul bugetar și ajuta astfel la păstrarea unor dobânzi mai reduse.
Pentru europeni, pe lângă dolarizare, oficialul Amundi a vorbit și despre entitățile de criptoactive care ar opera drept cvasi-bănci, utilizate pentru plăți directe. ”Ar putea destabiliza sistemul global de plăți” afirmă Vincent Mortier, Chief Investment Officer la Amundi.
Ministrul de Finanțe al Italiei a vorbit de riscuri mai mari dinspre proiectul legislativ care susține domeniul din SUA decât cele induse de conflictul comercial.
BIS a menționat de asemenea transparența redusă, limitarea forței politicii monetare și riscul fugii de capital dinspre piețele emergente ca potențiale pericole ale criptomonedelor stabile.Instituția susține un model alternativ, prin integrarea rezervelor băncilor centrale, a resurselor băncilor comerciale și titlurilor de stat, prin token-izare, pe o platformă centralizată, programabilă.
Proiectul Agora, pornit anul trecut în aprilie, este un program pilot care implică 43 de instituții financiare și 7 bănci centrale, aflat acum în faza de prototip.
Între risc sistemic și oportunitate globală
Efectele legislației propuse în SUA asupra sistemului financiar global sunt dificil de cuantificat, dar fac parte dintr-un proces mai larg de remodelare care ar putea aduce schimbări semnificative, acumulate în timp. Răspunsul Europei și Chinei ar putea fi, între altele, accelerarea introducerii la scară largă a Euro și yuan-ului digital, și o serie de inițiative care să mărească agilitatea sistemelor bancare ”tradiționale”.
Riscurile menționate de Banca Reglementelor Internaționale sunt reale, dar nu iminente, și se adaugă celor de pierdere a încrederii în unii emitenți de criptoactive, cu efecte de separare a parității dolar/cripto-activ-dolar.
Cu toate acestea, există beneficii clare în privința transferurilor transfrontaliere, în special către destinații mai puțin dezvoltate, unde costul tranzacțiilor tradiționale poate fi foarte ridicat.
Reglarea unui ritm de creștere a criptomonedelor stabile care să țină sub control riscurile fără a frâna evoluția va fi o misiune importantă, dar dificilă pentru participanți și autorități din lumea întreagă.
