Nu doar România visează la submarine: Bulgaria vrea să cumpere submarine second-hand din Italia
Amiralul Emil Eftimov, șeful Statului Major al Apărării din Bulgaria, a anunțat miercuri că țara sa încearcă să cumpere 1-2 submarine la mâna a doua din Italia, relatează portalul de știri Plevna Patriot.
Oficialul bulgar a indicat „discuțiile pe această temă, cu privire la parametrii unei posibile achiziții, vor începe probabil cu Italia”.
Anterior, amiralul Eftimov a explicat că ministrul bulgar al Apărării, Dragomir Zakov, a desemnat un grup de lucru care va purta discuții cu oficialii italieni cu privire la această potențială achiziție.
Italia dispune de patru submarine diesel-electrice clasa Todaro și patru clasa Sauro. Cel mai probabil Italia ar fi dispusă să vândă mai vechile nave din clasa Sauro, care oricum urmează să fie înlocuite cu noi submarine clasa Todaro, o variantă dezvoltată din clasa U-212 în urma cooperării între Germania și Italia.
Lansate la apa între anii 1987-1995, cele patru submarine italiene din clasa Sauro, cu deplasamente de 1600-1800 de tone, sunt echipate cu șase tuburi lanstorpile de 533 mm, având la bord 12 torpile tip Whitehead A-184 sau 24 de mine marine. Navele pot dezvolta o viteză în imersiune de până la 19 noduri, iar la suprafață de 12 noduri. Echipajul este format din 51 de persoane (inclusiv 7 ofițeri).
Oficialii bulgari vorbesc de mai mult timp despre achiziția de submarine din diverse surse, însă până în acest moment aceste discuții nu s-au concretizat. România este de astfel într-o situație similară. În urmă cu aproape patru ani, ministrul Apărării din acel moment, Mihai Fifor, afirma că România și-a propus să achiziționeze nu unul, ci trei submarine, nefiind exclusă posibilitatea construirii în șantierele navale din țară. Însă, la fel ca în cazul multor alte programe de înzestrare ale MApN, proiectul a rămas doar la nivel declarativ.
Așadar, Marina României a rămas în continuare doar cu venerabilul „Delfinul”, un submarin de fabricație sovietică, depășit astăzi din punct de vedere tehnologic și care nu mai poate intra în imersiune de peste două decenii din cauză că acumulatorii motorului sunt epuizați.
Chiar săptămâna aceasta, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că România ar trebui să cumpere submarine, deoarece Marea Neagră s-a aglomerat. „Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziţionăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de ”rechini” şi este nevoie de asta”, a afirmat Vasile Dîncu. într-o emisiune la Realitatea Plus.
Anul trecut, un fost ofițer american propunea ca SUA să ajute România să se echipeze cu submarine după modelul parteneriatului AUKUS. Potrivit fostului comandor Harlan Ullman, parteneriatul, denumit „RUKUS, va provoca într-adevăr larmă în anumite părți ale lumii; va consolida importanța Mării Negre și va oferi NATO un instrument de descurajare nou și eficient”.
Având în vedere interesul comun al României și Bulgariei pentru achiziția de submarine, cele două țări ar putea urma exemplul de cooperare în domeniul naval dintre Germania și Norvegia.
În 2017, Norvegia și Germania au parafat un acord de cooperare pe termene lung în domeniul naval, incluzând construcția de submarine și dezvoltarea de rachete antinavă și alte sisteme de apărare.
În acest moment, Turcia și Rusia sunt singurele țări de la Marea Neagră care dispun de submarine operaționale.
Marina turcă dispune în total de 12 submarine diesel-electrice din clasa Type 209, de fabricație germană. Însă doar o parte din aceste submarine sunt dislocate în bazinul pontic.
Potrivit datelor disponibile, Rusia dispune în Marea Neagră de șase submarine diesel-electrice din clasa Proiect 636.3 Varshavyanka, o versiune modernizată a clasei Kilo. Potrivit agenției de știri Tass, aceste submarine sunt considerate ca fiind printre cele mai silențioase, fiind poreclite „Găuri Negre”. Navele pot dezvolta o viteză maximă în imersiune de până la 20 de noduri, au un deplasament de 4.000 de tone și un echipaj de 52 de persoane.
Echipate cu torpile, mine și rachete de croazieră Kalibr 3M54 (NATO SS-N-27 Sizzler), sunt destinate în principal misiunilor de blocare a rutelor de transport maritim și de contracarare a submarinelor inamice în ape relativ puțin adânci, cum este cazul Mării Negre.
Submarinele reprezintă un atu pentru Rusia în Marea Neagră în condițiile în care țările aliate și partenere NATO din zona pontică dispun de capacități limitate de detecție și supraveghere antisubmarin cu rază lungă de acțiune. De exemplu, Forțele Navale Române se bazează doar pe cele trei elicoptere Puma Naval, care pot lansa balize hidro-acustice, pentru descoperirea și clasificarea țintelor submarine.