(Articol al generalului (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al armatei)
Contextul proximei prezentări a viziunii Președintelui Dan în fața Parlamentului României, sub forma Strategiei Naționale de Apărare a țării readuce în atenție concepte complexe prin multiplele interpretări date de diferite școli și curente. Dorința de a substitui o strategie de apărare cu una de securitate națională este evidentă, iar acceptarea tacită este cvasiunanimă de aproape două decenii, deși Legea planificării apărării, revizuită în 2015, insistă pe calitatea de document programatic doar pentru apărare.
În condițiile actuale, aș recomanda revizuirea cu celeritate a legii menționate, care are multe inconsecvențe și scrânteli de logică simplă, iar viziunea Președintelui și linia directoare a politicii externe românești să fie transmise prin documentul numit (impropriu) Strategia Națională de Apărare a țării. Prin această mențiune aș vrea să se înțeleagă necesitatea de a nu transfera Ministerului Apărării Naționale o răspundere Prezidențială. Să ne reamintim de Clemenceau.
Conceptul de securitate națională, așa cum este acceptat de majoritatea teoreticienilor relațiilor internaționale, implică apărarea națională, diplomația și intelligence -ul, deși documentele constitutive ale Uniunii Europene menționează securitatea și apărarea, abordând securitatea doar din perspectiva diplomației (politicii externe) a Uniunii. Conceptul de securitate extinsă, specific Școlii de la Copenhaga a fost introdus în prima strategie a lui Iohannis, fiind un produs al vestitei Academii de Științele Securității Naționale, cu intenția perversă de a extinde prerogativele constituționale ale Președintelui. În virtutea acestei extinderi au fost consumate resurse, au fost inventate funcții de consilieri prezidențiali, contribuind la cheltuielile faraonice ale fostului președinte (ex-potențial Secretar General al NATO). Administrația Prezidențiale devenise un al doilea guvern, iar elefanții se plimbau liberi nu doar în Palatul Guvernului, ci și în Palatul din Cotroceni.
Să revenim la concepte, cele specifice unei strategii de securitate națională, respectiv interesele naționale, obiective strategice, amenințări, vulnerabilități, riscuri, oportunități.
Valorile naționale sunt deosebit de importante pentru stabilirea intereselor naționale sau a obiectivelor strategice. Școala Ardeleană a fost mișcarea culturală cu un puternic substrat politic, care a urmărit definirea națiunii și culturii românești, realizarea conștiinței naționale românești, prin identificarea și promovarea unor valori naționale. Mândria de neam a fost factorul esențial pentru realizarea și afirmarea statelor-națiune și disoluția imperiilor după mișcarea revoluționară din 1848, după acceptarea dreptului statelor la suveranitate în urma Păcii Westfaliene (cu două secole anterior). Intelectualii români pașoptiști au reușit să creeze o conștiință națională care a determinat apariția statului român printr-o primă unire a două principate, într-un context favorabil, baza politică pentru România Mare validată prin Tratatul de la Trianon în 1920.
Românii sub Mihai Viteazu este o capodoperă care a relevat românilor persoana care a avut primul vis al unificării tuturor românilor. Nu este scrierea, strategia lui Mihai Viteazu (el nu știa că i se va spune așa), este meritul lui Bălcescu că a știut să găsească personalitatea reprezentativă pentru ideea unității de neam.
Consolidarea unirii, independența și recunoașterea ca stat național au fost posibile prin acceptarea unui principe german, ca un garant al respectării la nivel internațional a acestor realizări.
Competiția dintre state este specifică relațiilor internaționale, dinamica balanței de putere a fost menționată de Kissinger și de reprezentanții școlilor realiste și neorealiste a relațiilor internaționale. În această competiție sunt importante nu doar resursele materiale, ideile novatoare, invențiile, inovațiile, creațiile artistice, personalitățile recunoscute internațional sunt parte a acestei dispute. Mândria națională izvorăște din rezultatele obținute, se alimentează permanent cu realizări și recunoașteri, este fundamentul deosebit de important pentru conștiința națională.
Se vorbește astăzi de război cognitiv, de modificarea atitudinii opiniei publice prin alterarea percepțiilor, de inginerie socială orientată pe specularea vulnerabilităților emoționale și manipularea voinței indivizilor.
Modificarea, alterarea sau atacarea valorilor fundamentale din conștiința națională este o cale de atac dificil de combătut, tehnicile de atac sunt complexe, cu resurse minime. Aproape orice influencer, cu un simplu telefon smart poate să creeze conținut cu informații false, care poate fi contracarat cu greu, fără garanția unui succes 100%.
Ce se întâmplă dacă valorile sunt contaminate, dacă așezăm la baza mândriei naționale valori false, sau care nu sunt confirmate și recunoscute? Este o invitație la joc către adversari, o bază de pornire care va fi fructificată mai curând sau mai târziu, funcție de interesele și strategia adversarului.
Populismul și succesul mesajelor conspiraționiste, constituirea de grupuri care doresc informații diferite de cele din media clasică (în perioada pandemiei și imediat după), favorizează promovarea de idoli falși, născocirea de noi valori, afirmate ca parte a unor valori fundamentale, adeseori racordate la istoria incompletă sau insuficient învățată în școli.
Laudele pentru realizări inexistente sau doar în faza de proiect au atins performanța inaugurării în câmp a unei planșe (Sibiu, premierul Orban) sau tăieri de panglici la inaugurarea podului de la Brăila care nu fusese recepționat (închis ulterior pentru remedieri de defecte).
Nenumărate memorandumuri ne-au plasat printre primii din lume la o varietate de industrii și produse, de la avioane la centrale nucleare. Unele companii au mai multe memorandumuri ca fondurile din bancă, iar închiderea lor și stoparea pierderilor este împiedicată de aceste amăgiri.
Am devenit pe rând pol de stabilitate, pol de securitate, pol de progres, hub de transport pentru forțele americane (la un moment dat, indispensabil!), hub logistic pentru Ucraina, pentru Marea Neagră, pentru Europa, pentru Asia și pentru Orientul Mijlociu, pilon pentru toate construcțiile regionale, pentru că, nu-i așa, suntem țara tuturor posibilităților. De la primul care a inventat roata, la cel mai tare sau cea mai mare, superlativele neacoperite de realitatea faptelor sau primordialitatea neconsemnată nicăieri sunt valori false, care pot fi spulberate ușor, iar distanța de la un astfel de sublim la ridicol este extrem de mică.
Desigur, orice afirmație sau frază laudativă este greu de combătut, riscul de a fi acuzat de denigrare este evident, cu toate că argumentele sunt în favoarea adevărului, nu a construcției false.
Astăzi, de Ziua Internațională a Bunului Simț, vă propun să privim cu spirit critic și să reașezăm valorile la locul lor, să respectăm istoria, să nu o rescriem după bunul plac sau după nevoia de popularitate, să ne mândrim cu realizările recunoscute și cu personalități adevărate, respectate de întreaga lume.
Să dăm atenție contractelor și lucrărilor finalizate și recepționate, instituțiilor bine organizate și funcționale, credibile și sustenabile, să revedem manualele și să nu permitem propagarea de mesaje false, TikTokuri sau podcasturi mincinoase, chiar dacă ne fac să ne simțim bine, stimulându-ne vanitatea.
Să îi apreciem și să îi respectăm pe cei cu adevărat valoroși, serioși, cu toate că uneori ne pot deranja, să fim drepți și să ne dorim dreptatea, pentru că doar așa vom avea și dreptate socială și recunoașterea corectă a meritelor fiecăruia.
(Articolul a fost publicat pe blogul personal al autorului)
