• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • The New York Times: Securitatea și „autonomia strategică” europeană, victime ale coronavirusului

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Pandemia de coronavirus a afectat multe planuri și priorități ale multor state și organizații internaționale, iar Uniunea Europeană nu este o excepție. Una dintre cele mai mari victime ale pandemiei ar putea fi chiar eforturile europene de a clădi o armată europeană mai credibilă și independentă față de o administrație americană condusă de un președinte sceptic în legătură cu NATO, relatează jurnalistul Steven Erlanger de la The New York Times.

    În contextul scepticismului afișat de președintele Donald Trump în legătură cu NATO, alianțele europene și obligațiile multilaterale, lideri, precum președintele francez Emmanuel Macron, au militat pentru ceea ce liderul de la Paris a numit „autonomia strategică” europeană – capacitatea UE de a se apăra și de a acționa militar în zonele din vecinătatea ei, fără a depinde prea mult de Statele Unite.

    Dar, chiar înainte ca pandemia să lovească Europa, și în pofida avertismentelor care indică faptul că Blocul comunitar este amenințat de noile tehnologii și de puteri ca Rusia și China tot mai agresive, Comisia Europeană a redus deja sumele alocate pentru cheltuieli militare europene în următorul buget multianual al UE.

    Acum, în condițiile în care pandemia a zdruncinat serios economia globală, bătălia pe buget va fi și mai dură. Redresarea economică și conservarea locurilor de muncă va trebui să fie prioritatea, iar Bruxelles continuă să pună concentreze și pe Pactul Ecologic European.

    Alocările pentru sectorul militar vor avea probabil de pierdut, astfel că planurile de realizare a unei autonomii europene vor fi din ce în ce mai irealizabile.

    Iar acest declin survine chiar în contextul în care, potrivit lui Josep Borrell Fontelles, șeful diplomației UE, pandemia „va crește necesitatea consolidării securității și apărării UE și a unei Europe mai puternice în lume”. Borrell a pledat pentru sporirea fondurilor, spunând că „pandemia este o nouă amenințare și va deteriora mediul de securitate”.

    Răspunsul haotic și egoist al Washingtonului la pandemie i-a făcut pe europeni să se simtă și mai vulnerabili.

    „Această pandemie a fost un nou cui în sicriul încrederii europene în conducerea americană”, a declarat Radoslaw Sikorski, europarlamentar și fost ministru al Apărării în Polonia. „Dar, deși ideea autonomiei europene a fost consolidată de această criză, capacitatea de finanțare a fost suspendată”.

    Însă, în acest moment europenii sunt preocupați să se pună de acord în legătură cu prioritățile unui fond masiv de redresare economică post-pandemie, iar apărarea este prea puțin un subiect de discuție.

    Chiar înainte ca pandemia să lovească Europa, negocierile pentru viitorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene s-au dovedit mai dificile decât de obicei ca urmare a scăderii veniturilor după Brexit. În acest context, Comisia Europeană a redus la mai bine de jumătate fondurile alocate pentru apărare, până la 6 miliarde de euro. Finanțarea propusă pentru programele de mobilitate militară a scăzut de la 6,5 ​​miliarde de euro la 2,5 miliarde de euro, apoi la 1,5 miliarde de euro, iar acum, în ultima propunere, la zero.

    Anna Wieslander, expertă în domeniul apărării în cadrul Consiliului Atlantic, a declarat că eșecul negocierile privind finanțarea în mod adecvat a apărării este o lovitură puternică pentru visele de autonomie europeană. „Modul în care bugetul de apărare al UE a mers chiar înainte de criza coronavirus, chiar și în privința celui mai important proiect de mobilitate militară – ne face să lăsăm deoparte acest vis naiv în urma noastră”, a spus Wieslander.

    Cu o conducere americană slăbită și în condițiile „noilor tensiuni între Statele Unite și China în legătură cu virusul”, amenințările la adresa Europei sunt în creștere, a completat Wieslander, adăugând: „Semnalul pentru europeni este că trebuie să acționăm și poate chiar mai repede. Prin urmare, trebuie să facem stâlpul european al NATO mai puternic”.

    Însă reducerea cheltuielilor militare în Europa va complica relațiile cu Statele Unite, care la rândul ei se confruntă cu probleme în ceea ce privește echilibrarea bugetului.

    „Cu mai puține resurse pentru a investi în capacități cheie, Europa va continua să depindă de Statele Unite în ceea ce privește securitatea comună”, a declarat Derek Chollet, fost secretar american al Apărării.

    Dar această dependență, care irită ambele partide politice de la Washington, ar putea să fie nestatornică. Washingtonul își concentra energia asupra Chinei, indiferent de cine va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, a explicat Wieslander.

    Statele Unite „trebuie să se concentreze asupra Asiei, dar resursele sale sunt limitate”, astfel că Washingtonul nu este în măsură să ducă două războaie regionale în același timp, a spus ea.

    Problema „nu este că americanii nu vor dori să vină în apărarea Europei”, a spus Wieslander, „dar vor putea să o facă?”.

    Te-ar mai putea interesa

    Premierul Ciucă, de Ziua SIE: Ca militar, au toată admirația mea ! Știm că sunt mereu la datorie Strategia militară a României 2021-2024, aprobată de Guvern. Apărarea are asigurat un buget de 2% din PIB Promisiuni respectate

    Ultimele știri

    Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi Stația de la Mostiștea, veche de 50 de ani, se modernizează cu 57 de milioane de euro