SUA pregătesc planuri de urgență pentru cazul în care Casa Albă este paralizată de pandemie, așa cum s-a întâmplat în 1919

Atât președintele Donald Trump, cât și vicepreședintele Mike Pence, au fost testați negativ pentru coronavirus, însă pandemia COVID-19 generează temeri că Administrația SUA, Congresul ori Curtea Supremă ar putea fi paralizate, așa cum s-a întâmplat în anul 1919, când chiar președintele din acel moment al Statelor Unite, Woodrow Wilson, s-a numărat printre cei infectați în timpul devastatoarei pandemii de gripă spaniolă.

Pandemia de coronavirus este însă un teritoriu nou și pentru armata americană, care este vulnerabilă în această situație, iar scenariile în caz de dezastru care sunt luate în considerare – inclusiv posibilitatea unor violențe în plan domestic ca urmare a penuriei de alimente – obligă planificatorii să analizeze aceste “circumstanțe extraordinare”, afirmă jurnalistul William M. Arkin de la Newsweek.

În contextul acestor temeri, autoritățile SUA sunt pregătite să implementeze planuri privind asigurarea continuității guvernării federale, care includ evacuarea Washingtonului și chiar transferul conducerii țării către oficiali de rang secund, aflați în locații izolate, în cazul în care președintele și succesorii desemnați de constituție se află în incapacitatea de a-și exercita funcția.

Deja există planuri de urgență secrete pentru ceea ce ar trebui să facă forțele militare americane dacă conducerea civilă a SUA pățește ceva, iar în urmă cu mai bine de trei săptămâni au fost emise ordine pentru a pregăti aceste planuri, nu doar pentru a proteja Washingtonul, ci și pentru posibilitatea implementării unei forme de lege marțială.

Conform unor noi documente și interviuri cu experți militari, diverse planuri secrete – cu nume de cod Octagon, Freejack și Zodiac – sunt pregătite cu scopul asigurării continuității guvernării. În conformitate cu aceste planuri pentru situații extraordinare, “transferul puterii” ar putea eluda dispozițiile constituționale normale privind succesiunea guvernamentală, iar comandanții militari ar putea fi plasați la controlul Statelor Unite.

“Suntem pe un teritoriu nou”, afirmă un ofițer superior, afirmând, cu un umor morbid, că SUA ar trebui să învețe cine e generalul Terrence J. O’Shaughnessy, liderul Comandamentului Nord al Statelor Unite (NORTHCOM), autoritatea militară de securitate internă creată după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Teoretic, generalul ar prelua comanda dacă Washingtonul ar fi paralizat, cel puțin până când un nou lider civil va putea fi instalat la putere.

Pe data de 1 februarie, Mark T. Esper, secretarul Apărării, a semnat ordine prin care a direcționat NORTHCOM să execute planuri de acțiune în caz de pandemie la nivel național. Esper a semnat în secret și ordine de avertizare (numite WARNORD), comandând NORTHCOM și mai multor unități din estul Statelor Unite să se “pregătească de dislocare” în sprijinul potențialelor misiuni extraordinare.

Potrivit mai multor surse militare, doar distrugeri masive, cauzate de o bombă atomică – sau un număr mare de morți ca urmare a unui agent patogen – justifică acțiuni extra-constituționale și aplicarea planurilor pentru circumstanțe extraordinare.

În toate cazurile, chiar și atunci când un comandant militar declară legea marțială, legislația impune reinstituirea conducerii civile cât mai curând posibil.

Primele măsuri de asigurare a continuității guvernării au fost introduse în timpul Administrației Eisenhower, într-un moment în care exista riscul ca Washingtonul să fie distrus într-un atac atomic.

1919 – Gripa spaniolă, cea mai gravă pandemie din istorie, nu a cruțat nici Casa Albă

În urmă cu un secol, cu mult timp înainte de apariția principiului de asigurare a continuității guvernării, mai mulți oficiali de la Casa Albe, inclusiv președintele Woodrow Wilson și una dintre fiicele sale, s-au numărat printre cei 500 de milioane de oameni ce au fost infectați în timpul pandemiei de gripă spaniolă, care s-a soldat cu zeci de milioane de decese, relatează publicația The Washington Post.

În aprilie 1919, Wilson s-a deplasat în Europa pentru a participa la Conferința de Pace de la Paris, după încheierea Primului Război Mondial. La scurt timp după sosire, președintele s-a îmbolnăvit grav, cu febră și episoade violente de tuse, încât în unele momente aproape că nu mai putea respira. Președintele nu putea nici măcar să stea așezat în pat.

Starea lui Wilson s-a deteriorat atât de repede încât medicul său personal, Cary T. Grayson, a crezut că fusese otrăvit.

“Dar în curând a devenit evident că diagnosticul era mai simplu, chiar dacă doar marginal mai liniștitor”, a scris autorul John Barry în cartea “Marea gripă”.

Administrația Wilson a lucrat asiduu pentru a păstra secretul diagnosticului lui Wilson. Doctorul Grayson le-a spus reporterilor că Wilson era doar răcit și avea nevoie de odihnă, spunând că de vina pentru boala președintelui este vremea ploioasă din Paris.

Wilson era atât de bolnav încât discuțiile de la conferința de pace au fost aproape să se încheie cu un eșec, boala afectând și comportamentul liderului de la Casa Albă.

“În general previzibil în acțiunile sale, Wilson a început să rostească ordine neașteptate”, a scris A. Scott Berg în biografia președintelui Wilson. De asemenea, Wilson a început să acuze că este înconjurat de spioni.

Președintele și-a revenit complet, dar a suferit un atac cerebral major câteva luni mai târziu, în urma căruia a rămas parțial paralizat.

Astăzi, la un secol de la devastatoarea gripă spaniolă, lumea se confruntă cu o nouă pandemie care testează capacitatea guvernelor și societăților de a rezista.