• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • SUA au de trei ori mai multe baze militare în străinătate decât restul țărilor la un loc

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Statele Unite controlează aproximativ 750 de obiective militare (baze, avanposturi, tabere etc) în 80 de țări și teritorii neîncorporate din întreaga lume, adică de peste trei ori mai multe decât toate celelalte state ale lumii la un loc, se arată într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft.

    Autorii raportului, intitulat ”Drawdown: Improving U.S. and Global Security Through Military Base Closures Abroad”, afirmă că SUA au 750 de obiective militare în străinătate, în timp ce restul țărilor din lume controlează cumulat 195-220 de obiective militare în străinătate, dintre care 145 aparțin Marii Britanii, 20-30 sunt controlate de Rusia și cinci de către China.

    Majoritatea bazelor americane în străinătate au fost construite imediat după al Doilea Război Mondial sau în cursul Războiului Rece, cele mai multe fiind în Germania (119 obiective militare), Japonia (119), Coreea de Sud (76), Italia (44) și Marea Britanie (25).

    După prăbușirea Uniunii Sovietice, Washingtonul a închis sute de baze americane care nu mai erau necesare în Europa și Asia, iar zeci de mii de militari americani au fost retrași din străinătate. De exemplu, între 2006 și 2018, numărul trupelor americane staționate în Germania a scăzut la jumătate, de la 72.400 la cifra actuală de aproximativ 34.000.

    De asemenea, în timpul Administrației Trump au fost închise majoritatea bazelor americane din Irak și Siria, iar cele din Afganistan au fost evacuate complet în ultimele luni.

    Mai mult, actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden, a ordonat Pentagonului să întreprindă un amplu proces de revizuire a posturii globale cu scopul redistribuirii forțelor militare americane în conformitate „cu politica externă și cu prioritățile de securitate națională” ale SUA. Acest proces ar putea conduce la închiderea unor baze americane din străinătate și la redistribuirea militarilor americani către zone cu o mai mare importanță strategică în contextul internațional din prezent.

    Potrivit autorilor raportului, un număr în creștere de politicieni americani, și chiar oficiali de la Pentagon, admit că multe baze din străinătate ar fi trebuit închise după încheierea Războiul Rece. Chiar și șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Statelor Unite, generalul Mark Milley, a afirmat, în decembrie 2020, că SUA „au prea multă infrastructură în străinătate” și a solicitat o analiză amănunțită a situației bazelor. „Este fiecare dintre aceste [baze] absolut necesară pentru apărarea Statelor Unite?”, a întrebat retoric generalul Milley.

    Cele mai multe critici pe această temă se leagă de costurile ridicate ale bazelor militare pe pământ străin. Potrivit raportului, costurile construirii, exploatării și întreținerii bazelor militare americane în străinătate sunt estimate la 55 miliarde USD anual (anul fiscal 2021). La această sumă se mai adaugă și costurile cu personalul staționat în străinătate, astfel că total se ridică la aproximativ 80 miliarde dolari.

    SUA au cheltuit între 70 și 182 miliarde de dolari în perioada 2000-2021 doar pentru construcția și extinderea obiectivelor militare din străinătate.

    Autorii raportului atrag atenția că acestea sunt estimări conservatoare, având în vedere dificultatea de a contabiliza costurile ascunse.

    La nivel european, între 2000 și 2019, cele mai mari investiții militare americane au direcționate către construirea și extinderea bazelor din Germania (5,8 miliarde de dolari). România a beneficiat în aceeași perioadă de investiții americane în valoare de 363 de milioane de dolari pentru diverse proiecte de construcții militare. Fondurile investite de Pentagon în țara noastră au mers către șase obiective militare: Baza aeriană Câmpia Turzii; Poligonul Cincu, Aerodromul Mihail Kogălniceanu, Tabăra principală Mihail Kogălniceanu, NAVSUPPFAC România (baza de la Deveselu) și Poligonul Smârdan.

    Bazele americane reprezintă un subiect controversat nu doar la Washington, dar și în țările-gazdă.

    Un argument des invocat în favoarea prezenței militarilor americane este acela că reprezintă o garanție de securitate împotriva amenințărilor venite dinspre alte mari puteri – Rusia în Europa; China în Asia de Est – care vor evita să declanșeze un conflict cu SUA de teama că războiul ar putea degenera într-unul atomic. Pe de altă parte, oponenții susțin că prezența militară americană reprezintă o erodare a suveranității și transformă țara-gazdă într-o țintă pentru inamicii statali și nestatali (teroriști) ai Washingtonului.

    Un alt argument pro-baze americane este acela că sprijină răspândirea democrației, însă statisticile par să contrazică și să confirme parțial această idee. SUA controlează obiective militare în 19 țări autocratice (precum Arabia Saudită, Bahrain, Qatar etc) și opt state semi-autocratice (Turcia, Kenya, Somalia etc). Trebuie însă remarcat că majoritatea bazelor americane sunt amplasate în țări democratice, fie unele cu o tradiție democratică îndelungată (Marea Britanie; Australia, Norvegia), fie (relativ) proaspete democrații (țările din Europa de Est, Japonia, Coreea de Sud, Germania etc).

    Un aspect intens discutat este cel al costurilor și beneficiilor materiale generate de prezența americană. Orașele mici din sudul Germaniei s-au dezvoltat în perioada postbelică datorită prezenței a mii de militari americani, a familiilor lor și a civililor americani care lucrează la baze SUA din Germania.

    Potrivit datelor Forțelor Aeriene ale SUA din Europa, numai în anul 2019, americanii au injectat 1,2 miliarde de dolari în economia locală din  zona bazei aeriene Ramstein din Germania, relatează publicația Stripes.

    Astfel, retragerea militară americană ar putea avea un impact economic profund pentru locuitorii din zonă, așa cum s-a întâmplat în 2014, când americanii au închis baza Bamberg din nordul Germaniei.

    Totuși, prezența militarilor americani implică și costuri pentru țările-gazdă, cum ar fi acordarea de proprietăți imobiliare fără chirie, investiții în construcția infrastructurii în zonele unde se află aceste baze, și chiar plăți efective în numerar menite să compenseze costurile SUA.

    De exemplu, în 2014, Coreea de Sud a acceptat să plătească 800 de milioane de dolari pe an pentru prezența militară americană. Potrivit oficialilor de la Pentagon, această sumă acoperă doar jumătate din costurile anuale suportate de SUA pentru cei 28.500 de militari americani staționați acolo. Generalul Vincent Brooks, comandantul trupelor americane din Coreea, a indicat că banii primiți de la Seul sunt folosiți pentru a plăti salariile coreenilor care lucrează în bazele americane sau pentru servicii și construcții în interiorul bazelor.

    În Europa, Germania a plătit un miliard de euro în ultimul deceniu pentru a acoperi costurile legate de staționarea trupelor americane în Germania, potrivit Ministerului de Finanțe de la Berlin. Din această sumă, 648,5 milioane de euro au mers către lucrările de construcții.

    Raportul publicat de grupul de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft se bazează pe raportul Pentagonului din 2018 privind bazele americane (Base Structure Report), pe date colectate de profesorul David Vine de la American University, Washington DC, și pe relatările din presa internațională.

    Autorii atrag atenția că au folosit termenul „obiectiv militar” pentru a reprezenta baze de diferite mărimi, de la baze imense cu zeci de mii de militari și familiile lor, până la aerodromuri austere pentru drone, stații radar și de supraveghere, și chiar câteva cimitire militare. Mai mult, în unele cazuri, baze majore, precum cea de la Aviano în Italia, includ de fapt mai multe baze satelit, amplasate chiar la distanțe considerabile față de baza principală. Potrivit unui raport al Pentagonului din 2018, Statele Unite au doar 30 de „instalații mari” în străinătate.

    Te-ar mai putea interesa

    Nicolae Ciucă a fost desemnat premier și va negocia cu ”toate forțele responsabile” Nicolae Ciucă, ministrul demis al Apărării este propunerea de premier a PNL FOTO. Avioane F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române, exercițiu alături de aeronave F-15E Strike Eagle ale USAF în spațiul aerian al României

    Ultimele știri

    Șeful Pentagonului: Militarii americani dislocați la MK joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea securității pontice VIDEO. Bombardiere americane, interceptate de aviația rusă deasupra Mării Negre în timpul vizitei șefului Pentagonului în România Ministrul demis Nicolae Ciucă vede o cooperare ”excepțională” România-SUA în domeniul Apărării