SITROOM, o nouă structură de la Palatul Cotroceni, va monitoriza crizele din România

Centrul de Situații (SITROOM) va fi o structură care va monitoriza ”situația de securitate” și va asigura ”sprijinul decizional” pentru președintele României (”comandantul forțelor armate”), indică un proiect de lege privind Sistemul Național Integrat al Situațiilor de Criză (SNISC).

Centrul va funcționa în cadrul Departamentului Securității Naționale al Președinției. Proiectul de lege, al cărui inițiator este MApN, nu definește ”situația de securitate”, dar stabilește șapte tipuri de crize: criza în domeniul urgențelor civile, criza în domeniul ordinii publice, criza în domeniul apărării, criza teroristă, criza cibernetică, criza consulară, criza în domeniile economic, energetic, financiar-bancar, sănătății publice și social, ale cărei consecințe pun sau riscă să pună în pericol  securitatea și apărarea națională.

În proiect se face precizarea că actul normativ nu va afecta organizarea și funcționarea sistemelor naționale responsabile pentru gestionarea situațiilor de criză reglementate prin legislația în vigoare.

În proiectul de lege se definesc: tipurile de criză, managementul integrat al situațiilor de criză, reziliența națională (abilitatea societății de a rezista, de a se adapta și de a se recupera în urma șocurilor cauzate de factori perturbatori), serviciile esențiale, opțiunile de răspuns, măsurile de răspuns, stările excepționale ( starea de urgență, starea de asediu, starea de mobilizare, starea de război), stările de alertă (sunt cele instituite în domeniile: situații de urgență, ordine publică, prevenirea și combaterea terorismului, securitate cibernetică), contrasurprinderea, contracararea agresiunii, platforma interinstituțională pe MISC, avertizarea, indicatorul de avertizare, capabilitatea.

CSAT va fi cel care va aproba Regulamentul de organizare și funcționare al SNMISC și va face parte din autoritățile naționale de decizie împreună cu Parlamentul, președintele, și guvernul.

SNMISC va avea trei componente: de conducere și coordonare, de execuție, de sprijin.

Tot CSAT va aproba aprobă opțiunile de răspuns la crizele în domeniile apărării, terorist, cibernetic, consular și la criza în domeniile economic, energetic, financiar-bancar, sănătății publice și social, ale cărei consecințe pun sau riscă să pună în pericol  securitatea și apărarea națională.

În funcție de situație procesul național de MISC va fi sincronizat cu procesul NATO de răspuns la criză și mecanismele stabilite la nivelul UE.

Regulamentul de organizare și funcționare al sistemului va fi elaborat de MApN, MAI, MAE, SRI șiautoritățile competente în sensul Legii 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României.

Instituții și oficialități avizatoare sunt: MAE, STS, SRI, SIE, SPP, cei doi vicepremieri, miniștrii Justiției și Digitalizării, directorul DNSC.