SIPRI: În pofida unei scăderi a numărului de focoase atomice, puterile nucleare continuă să-și modernizeze arsenalele
Numărul global de focoase nucleare a scăzut în anul 2019, în pofida accentuării tensiunilor internaționale, însă toate statele care dețin arme atomice continuă să-și modernizeze arsenalele nucleare, iar blocarea dialogului privind limitarea armelor strategice ar putea provoca o nouă cursă a înarmării, se arată într-un raport publicat pe 15 iune de Institutul Internațional de Cercetări în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI).
At the start of 2020, the 9 nuclear-armed states—the USA🇺🇸, Russia🇷🇺, the UK🇬🇧, France🇫🇷, China🇨🇳, India🇮🇳, Pakistan🇵🇰, Israel🇮🇱 and North Korea🇰🇵—together possessed an estimated 13 400 #nuclear weapons.
Full analysis in #SIPRIYearbook 2020 ➡️ https://t.co/nSYOHfh0c1 pic.twitter.com/NKkKLYk8xT
— SIPRI (@SIPRIorg) June 14, 2020
Cele nouă state despre care se cunoaște sau se crede că dețin arme nucleare – Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord – dețineau în total 13.400 de arme nucleare la începutul anului 2020. Aceasta reprezintă o scădere față de cele 13 865 de arme nucleare pe care SIPRI estima că puterile atomice le dețineau la începutul anului 2019, se afirmă în Anuarul SIPRI.
Scăderea numărului total de arme nucleare în 2019 s-a datorat în mare parte dezmembrării armelor nucleare retrase de către Rusia și SUA – care dețin împreună peste 90% din armele nucleare din lume. Procesul de diminuare a forțelor nucleare strategice ale SUA și ale Rusiei, ca urmare a ultimului acord internațional pentru controlul armelor strategice Noul START (New START), s-a încheiat în 2018, iar în 2019, arsenalele atomice ale celor două puteri au rămas sub limitele specificate de tratat.
The decrease in the number of #nuclear weapons in 2019 was largely due to the dismantlement of retired nuclear weapons by #Russia🇷🇺 and the #USA🇺🇸—which together still possess over 90% of global nuclear weapons
Read more in the #SIPRIYearbook chapter ➡️ https://t.co/hTZeUJkDXm pic.twitter.com/kBl6NIfCpZ
— SIPRI (@SIPRIorg) June 15, 2020
Numărul armelor atomice a scăzut dramatic de la vârful de la mijlocul anilor 1980, când se ridica la aproape 70.000 de focoase atomice, relatează postul RTBF.
Cea de-a 51-a ediție a Anuarului SIPRI relevă o deteriorare continuă a stabilității internaționale, în condițiile în care majoritatea acordurilor internaționale pe tema controlului armelor strategice au fost anulate.
Noul START va expira în februarie 2021, cu excepția cazului în care ambele părți acceptă prelungirea acestuia. Cu toate acestea, în cursul anului 2019 nu s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor privind extinderea acordului Noul START sau negocierea unui nou tratat. Acest lucru s-a datorat în parte insistenței Administrației Trump de cere ca regimul de la Beijing să se alăture oricărei viitoare discuții privind reducerea arsenalelor nucleare – lucru pe care China l-a exclus categoric.
'Despite an overall decrease in the number of nuclear warheads in 2019, all nuclear weapon-possessing states continue to modernize their nuclear arsenals' — New findings of #SIPRIYearbook 2020 out now.
Press Release ➡️ https://t.co/nSYOHeZpkt
Spanish ➡️ https://t.co/dQHJMXMQWk pic.twitter.com/gcxxCmXRGr— SIPRI (@SIPRIorg) June 15, 2020
„Impasul privind Noul START și prăbușirea Tratatului sovieto-american din 1987 privind eliminarea rachetelor intermediare și cu raze scurte (Tratatul INF) din 2019 sugerează că epoca acordurilor bilaterale de control a armelor nucleare între Rusia și SUA ar putea să se apropie de final”, afirmă Shannon Kile, directorul programului SIPRI privind dezarmarea, controlul armelor și non-proliferare nucleară.
„Pierderea canalelor cheie de comunicare între Rusia și SUA, care aveau scopul de a promova transparența și de a preveni percepțiile greșite cu privire la pozițiile și capacitățile forțelor nucleare, ar putea duce la o nouă cursă a înarmării nucleare”, a completat Kile.
Rusia și SUA au în derulare programe extinse și costisitoare pentru înlocuirea și modernizarea focoaselor nucleare, a sistemelor de lansare a rachetelor, a aeronavelor purtătoare de bombe nucleare și a instalațiilor de fabricare a armelor atomice. Ambele țări au acordat, de asemenea, roluri noi sau extinse armelor nucleare în planurile și doctrinele lor militare, ceea ce marchează o inversare semnificativă a tendinței de după Războiul Rece de marginalizare treptată a armelor atomice.
Arsenalele nucleare ale celorlalte state armate nucleare sunt considerabil mai mici, dar toate aceste state dezvoltă sau implementează noi sisteme de arme atomice sau și-au anunțat intenția de a face acest lucru. China se află în mijlocul unei proces major de modernizare arsenalului său nuclear. Beijingul dezvoltă pentru prima dată așa-numită triadă nucleară, formată din rachete balistice cu lansare terestră, submarine strategice dotate cu rachete balistice și aeronave capabile să lanseze arme atomice.
Disponibilitatea informațiilor fiabile cu privire la situația arsenalelor și a capacităților nucleare a puterilor atomice este una în general redusă.
„SUA au dezvăluit informații importante despre stocurile și capacitățile sale nucleare, dar în 2019, Administrația americană a încheiat practica dezvăluirii publice de informații despre dimensiunea arsenalului american”, a declarat Hans M. Kristensen, cercetător senior în cadrul programului SIPRI privind dezarmarea, controlul armelor și non-proliferare nucleară și director al Proiectului de informații nucleare la Federația Oamenilor de Știință din America (FAS).
Marea Britanie și Franța au oferit, de asemenea, unele informații. Pe de altă parte, Rusia nu pune la dispoziția publicului o defalcare detaliată a forțelor sale strategice, deși împărtășește aceste informații cu SUA, în cadrul acordului Noul START.
Guvernele Indiei și Pakistanului fac anunțuri cu privire la unele dintre testele balistice, dar oferă puține informații despre starea sau dimensiunea arsenalelor lor. Coreea de Nord a recunoscut că a efectuat mai multe teste cu arme nucleare și rachete balistice, dar nu oferă informații despre capacitățile armelor sale atomice. Iar, în cele din urmă, Israelul are o politică de lungă durată de a nu confirma sau infirma dacă deține un arsenal nuclear.