• DESPRE NOI
  • CONTACT
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Nu toate democrațiile experimentează tribalismul din Statele Unite

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Imaginile recente din Statele Unite, cu Capitoliul sub asediul simpatizanților președintelui Donald Trump, ar putea lăsa impresia că alegătorii de pretutindeni se împart în triburi ostile. Însă, noi studii sugerează că această tendință de accentuare a polarizării politice nu este universală.

    Un studiu, realizat de Levi Boxell și Matthew Gentzkow de la Universitatea Stanford și Jesse Shapiro de la Universitatea Brown, a cuantificat creșterea tribalismului american, relatează publicația The Economist.

    Sursa: The Economist

    Cercetătorii au descoperit că americanii au devenit din ce în ce mai polarizați în ultimele decenii. În 1960, aproximativ 5% dintre republicani și democrați au indicat că s-ar „[simți] nemulțumiți dacă fiul sau fiica lor s-ar căsători cu un simpatizant al unui partid advers”; pentru ca în 2010, aproape 50% dintre republicani și peste 30% dintre democrați au afirmat că „s-ar simțit oarecum sau foarte nemulțumiți de perspectiva căsătoriei cu o persoană din alt partid”.

    Autorii au analizat, de asemenea, sondaje efectuate în alte țări occidentale, în care respondenții sunt întrebați despre atitudinea lor față de alte partide. Au descoperit că, la fel ca în Statele Unite, în Canada și Elveția se observă o tendință de intensificare a polarizării, iar în Australia și Noua Zeelandă, acest sentiment a fluctuat. În Marea Britanie, tendința a fost deosebit de volatilă, cunoscând o intensificare în timpul lui Margaret Thatcher, urmat apoi de un declin sub Tony Blair, apoi crescând din nou în timpul guvernelor conservatoare din ultimul deceniu.

    Pe de altă parte, în unele țări europene, polarizarea a scăzut pe termen lung. În Norvegia și Suedia, decalajul dintre partidele politice a fost foarte mare în anii 1980, dar până în anii 2010 a scăzut. Germania a cunoscut o tendință similară de scădere a polarizării între 1977 și 2016.

    Pentru a vedea dacă recenta ascensiune a partidelor de extremă dreapta din cele două țări au modificat această tendință, The Economist a analizat sondajele efectuate de Pew Research Center, în anul 2016. Deși întrebarea lui Pew a diferit ușor de cea utilizată în studiul academic, nu au existat dovezi că alegătorii suedezi sau germani au devenit mai ostili față de partidele opuse. Majoritatea au rămas circumspecți.

    Așadar, de ce a crescut animozitatea în unele țări și a scăzut în altele?

    Un factor ar putea fi animozitatea față de minoritățile etnice. Autorii au descoperit că, în timp ce proporția de cetățeni non-albi a crescut în toate țările studiate, creșterea a fost de două ori mai rapidă în cele care au devenit, de asemenea, mai puțin tolerante din punct de vedere politic.

    Un alt aspect interesant este acela că cheltuielile publice pentru serviciile naționale mass-media par, de asemenea, să conteze. Țările în care a scăzut polarizarea au avut cele mai mari bugete pentru serviciile publice de televiziune și radio.

    Noțiunea că lipsa unor știri de încredere ar putea duce la o intensificare a partizanatului cu greu ar surprinde pe majoritatea americanilor. Fox News, televiziunea favorită a președintelui Donald Trump, a fost lansată în anii 1990, chiar în perioada în care a început intensificarea polarizării Americii.

    De asemenea, mulți autori susțin că internetul, în general, și rețelele de socializare, în special, sunt posibili factori de polarizare politică. Totuși, studiul menționat anterior arată că polarizarea a crescut cel mai mult în rândul grupurilor care utilizează mai rar internetul și rețelele de socializare.

    (Știrea a fost publicată inițial în noiembrie 2020)

    Te-ar mai putea interesa

    PSRM pretinde scuze oficiale de la conducerea României după ce Aurescu a vorbit despre inexistența limbii moldoveneşti Nicolae Ciucă și Florian Coldea au fost la o conferință despre securitatea Balcanilor de Vest Fălcoi, Comisia SIE: Legile securității naționale ar trebui aduse la zi în această sesiune, SIE ar putea deveni civil

    Ultimele știri

    SUA ar putea disloca la Deveselu interceptori capabili să distrugă rachete intercontinentale în spațiul extraatmosferic Generalul Ștefan Dănilă, fost ”nr 1” al Armatei: Statutul de militar trebuie să fie același pentru toți, indiferent de instituție România va participa la Sea Breeze 2021, un exercițiu organizat de US Navy și Forțele Navale ale Ucrainei