Dispozitivele de bruiaj, laserele, dronele vor face parte oficial din arsenalul misiunilor de luptă ale armatei

Dispozitivele de bruiaj, laserele, dronele, dar și echipamentele radio-electrice vor face parte oficial din arsenalul misiunilor de luptă sau specifice ale armatei, a decis Camera Deputaților, aproape în unanimitate, prin modificarea actualei legi privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor, care datează din 2011.

Astfel, în rândul dispozitivelor militare  sunt incluse și cele care emit un ”semnal electronic de bruiaj, de dezinformare electronic, sau emiterea de energie dirijată, microunde de mare putere sau laseri” și echipamentul radio-electric (orice aparat sau instalație care funcționează cu ajutorul frecvențelor radio). Drona face obiectul unui paragraf nou din lege și este definită ca ”orice vehicol terestru, aerian, acvatic sau subacvatic, capabil să navigheze autonom, folosind pilotul automat sau care poate fi controlată printr-un dispozitiv de comandă la distanță”.

Personalul MApN poate folosi dispozitivele militare care emit semnalele electronice de bruiaj, de dezinformare electronic, sau emiterea de energie dirijată, microunde de mare putere sau laseri cu care este dotat de către unităție din care face parte în vederea îndeplinirii misiunilor de luptă , precum și a altor misiuni specifice, potrivt legii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.

Dispozitivelor militare li se aplică regulile uzului de armă, conform cărora pot fi utilizate folosind  forța minimă, cu ”respectare principiului legalității, proporționalității, gradualității, limitării utilizării și nesurprinderii, așa cum sunt implementate prin consemn sau ordin de misiune”.

Ca o noutate, armele și dispozitivele militare din dotarea armatei pot fi folosite împotriva dronelor și echipamentelor radioelectronice utilizate pentru comiterea unui act ostil. În aceste cazuri, focul se execută, pe cât posibil pâna la oprirea sau imobilizarea dronelor. În cazul folosirii dispozitivelor militare împotriva echipamentelor radioelectrice care sunt utlizate pentru comanda la distanță a dronelor, acțiunea se execută până la îngreunarea utilizării sau neutralizarea acestora.

Dronele imobilizate și echipamentele radioelectrice neutralizate se rețin și se predau organelor în drept.

Până acum legislația nu permitea combaterea activităților neautorizate a dronelor , această situație determinând  vulnerabilități la adresa securității obiectivelor militare. Mai mult, Ministerul Apărării a susținut că în ultima perioadă a fost semnalat un trend crescător al situațiilor în care obiective militare, în special cele izolate au fost obiectul survolării neautorizate cu UAV-uri.

Legea a trecut în procedură de urgență, ca prioritate legislativă, pentru aprobare votând 301 deputați din 303 prezenți. Camera Deputaților a fost decizională. La Senat, legea a fost aprobată în preajma termenul de adoptare tacită.

Programul de înzestrare cu drone pentru Armata Română are o durata de cinci ani, interval în care trebuie să fie furnizate minim două UAS-TO, clasa II, și în funcție de alocările bugetare, maxim șapte.  Valoarea estimată a acordului se ridică la aproximativ 1,45 miliarde lei, fără TVA (294 milioane euro).

Guvernul României a indicat că producția dronelor se va realiza în țara noastră, iar integrarea, testarea și mentenanța acestor aeronave fără pilot vor fi efectuate la operatori economici din industria națională de apărare.

Potrivit surselor Umbrela Strategică, singurele firme care au depus depus documentația de participare până pe 26 octombrie, data limită pentru depunerea ofertelor, sunt Elbit Systems și Israel Aerospace Industries (IAI).

Compania privată Elbit Systems din Israel propune Armatei române drona Hermes 450 și variantele sale, inclusiv Watchkeeper, iar firma de stat Israel Aerospace Industries propune Tactical Heron (T-Heron).