Analiză: Ucraina ar putea deveni una din cele mai mari puteri militare din Europa dacă va primi toate armele solicitate

Ucraina ar putea deveni una dintre cele mai mari puteri militare de pe continentul european, în cazul în care va primi toate armele pe care le-a solicitat de la partenerii occidentali pentru a pune capăt războiului.

Astfel, săptămâna trecută, consilierul președintelui Ucrainei, Mikhailo Podoliak, a prezentat o listă cu armele de care Kievul susține că ar avea nevoie pentru stopa invazia rusă.

Potrivit consilierului prezidențial, Ucraina ar avea nevoie de ”1.000 de obuziere calibrul 155 mm; 300 lansatoare multiple de rachete; 500 tancuri; 2.000 de vehicule blindate; 1.000 de drone”.

În cazul, improbabil, în care Ucraina chiar va primi întreaga cantitate de arme solicitată, țara vecină ar deveni una dintre cele mai puternice forțe militare de pe continent, depășind țări ca Franța, Germania sau Marea Britanie.

Conflictul din Ucraina s-a transformat în ultimele săptămâni într-un veritabil „război de artilerie”, lucru care avantajează forțele ruse, care dispun de un număr uriaș de guri de foc. În plus, Rusia poate bombarda țara vecină cu sute de rachete de croazieră, inclusiv arme moderne precum Iskander și Kalibr. Însă, Occidentul s-a angajat să furnizeze Ucrainei sute de sisteme de artilerie care ar trebui să echilibreze, întrucâtva, situația pe câmpul de luptă. Astfel, Statele Unite au trimis peste 100 de obuziere M777 de calibrul 155 mm, iar alte țări au contribuit cu zeci de sisteme autopropulsate, precum CAESAR (Franța), Panzerhaubitz 2000 (Germania, Olanda), AHS Krab (Polonia), Zuzana 2 (Slovacia), M109 Paladin (Norvegia, Marea Britanie).

În cazul în care va primi 1.000 de obuziere grele de 155 mm, Ucraina ar deveni al doilea cel mai mare utilizator de sisteme de acest calibru, după Statele Unite, care dispun de aproximativ 2.000 (999 obuziere tractate M777 și 1,023 autopropulsate M109). Spre comparație, Franța are doar aproximativ 120 unități de artilerie grea (CAESAR, AMX-30 AuF1 și TRF1); Marea Britanie, doar 89 obuziere autopropulsate AS-90 Braveheart; Italia, 232 (PzH 2000 și FH-70); iar Germania dispune de 121 unități PzH 2000, potrivit datelor din studiul Military Balance 2021, realizat de IISS (Institutul Internațional pentru Studii Strategice).

Însă, chiar și cu 1.000 de obuziere grele, Ucraina tot ar fi în inferioritatea în fața Rusiei, care în 2021 dispunea de 2433 de piese de artilerie de calibru mare, potrivit agenției UNIAN.

Situația este similară și la capitolul artilerie reactivă: 300 de lansatoare multiple de rachete tip HIMARS și M270 este un număr extrem de mare comparativ chiar cu marile puteri europene, care au doar câteva zeci fiecare. Statele Unite sunt însă echipate cu 640 de unități de acest tip (225 M270A1 și 415 HIMARS), iar România va avea 54 de unități HIMARS. Germania are 41 unități M270 MLRS, Marea Britanie dispune de 35 M270B1 MLRS, iar Franța, doar 13 M270 MLRS.

Pe de altă parte, Rusia domină masiv la acest capitol, având peste 4.000 de lansatoare multiple de rachete de diverse tipuri și vechimi – jumătate fiind de tip BM-21 Grad, dezvoltate de sovietici în anii 60.

În ceea ce privește cele 500 de tancuri solicitate de Kiev, Ucraina ar deveni campioana Europei la acest capitol, având în vedere că armatele principalelor țări europene au fiecare aproximativ 200 de tancuri moderene (Germania – 245 Leopard 2; Italia – 200 C1 Ariete; Franța – 222 Leclerc; Marea Britanie – 227 Challenger 2).

Cu toate acestea, chiar și cu 500 de tancuri, Ucraina tot ar avea de aproape 7 ori mai puține tancuri decât a avea Rusia la începutul invaziei – 3300 de blindate T-72, T-80 și T-90, plus alte câteva mii de tancuri mai vechi retrase din uz.

Consilierul președintelui ucrainean nu a menționat nimic despre necesarul de avioane de luptă, în schimb a înaintat cifra de 1.000 de drone, însă această categorie include o varietate de tipuri de arme, de la drone ușoare, cu o greutate de câteva kilograme, până la aeronave fără pilot de peste o tonă. De exemplu, Statele Unite utilizează 282 de drone grele tip MQ-9 Reaper.

De la începutul războiului, în repetate rânduri, Ucraina a solicitat și avioane de luptă occidentale pentru a putea contracara dominația aeriană rusă. Kievul nu a precizat până acum la ce număr de avioane de vânătoare se gândește, însă trebuie avut în vedere că forțele aeriene din țări ca Franța, Germania și Marea Britanie dispun fiecare de 140-200 de avioane de luptă.

La polul opus, Rusia dispune de a treia cea mai numeroasă aviație din lume, după SUA și China, având 1,511 de avioane de luptă, printre care avioane de vânătoare tip MiG-29/35 (275), MiG-31 (131), Su-27/30/35 (423); aeronave de atac la sol Su-34 (125), Su-24 (295) și Su-25 (196) și bombardiere Tu-22M (66), Tu-95 (42) și Tu-160 (15). De asemenea, rușii mai au în dotare numeroase elicoptere de atac, inclusiv 330 de tip Mi-24/35 și 119 de tip Ka-52, potrivit Flight Global.

Este puțin probabil ca țara vecină să primească o astfel de cantitate de arme, iar multe dintre cele primite sunt echipamente occidentale uzate. Totuși, Ucraina va deveni un adversar de temut pentru Rusia, chiar dacă Moscova își va păstra o oarecare superioritate numerică și, în unele cazuri, tehnologică.