• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Analiză: Autonomia strategică a UE – în căutarea definițiilor

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    O analistă a jurnalistei Radio România Actualități, Carmen Gavrilă, pentru Umbrela Strategică

    ”Nu e o dezbatere de semantică dar cuvintele contează” a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, dupa reuniunea miniștrilor de externe europeni care au încercat să definească ce înseamnă autonomia strategică și la care au fost adoptate concluzii în puncte privind viitoarea relație dintre UE și SUA. Josep Borrell a spus că mai mulți miniștri au sugerat formula ”autonomie strategică deschisă” și a explicat ce nu înseamnă acest concept – ” nu însemnă protecționism, ci doar eliminarea dependenței de exemplu în cazul lanțurilor de aprovizionare ori în noile tehnologii”. Josep Borrell a admis că formula creează suspiciune pentru că unii cred că limitarea dependențelor ar amenința comerțul liber.

    ”Care este contrariul autonomiei? Dependența! Nimeni nu vrea să fie dependent. Atunci când vezi că depinzi de alții, ca în cazul pandemiei de covid19, când am realizat că depindem de o biată mască chirurgicală, atunci e normal că am vrut să ne recăpătăm autonomia producând acasă la noi ceea ce piața globală nu putea să ne dea. Lucrăm la o comunicare privind o Suveranitate Economică Europeană. Care cuvânt e mai puternic? Suveranitate sau autonomie? Unii preferă un termen, alții pe celălalt. Nu e o dezbatere pe semantică dar cuvintele contează” a declarat Borrell.

    Tema lanțurilor de aprovizionare frământă deja de peste jumătate de an UE iar soluția propusă este mutarea în UE a producției acolo unde se poate sau scurtarea lanțurilor de aprovizionare prin mutarea în proximitatea Europei, adică de exemplu în Maroc. Premisa de la care pleacă planul este că nu doar produse diverse ar ajunge rapid și mai ușor în Europa dar se bifează și stabilizarea vecinătății, fie că e vorba de Sud, fie că, așa cum ar prefera România, este implicată vecinătatea estică, asta pentru că ar însemna investiții și locuri de muncă în aceste regiuni, care de obicei sunt surse de vulnerabilitate lângă granițele europene.

    De altfel, în concluziile Consiliului despre viitoarea relație transatlantică, apare clar menționată și dorința de colaborare a UE cu SUA în vecinătatea estică, ceea ce nu poate decât să mulțumească România cu gândul la Republica Moldova. Oricum, România în general e mulțumită de fiecare dată când vecinătatea estică apare într-un document european.

    Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă a mai explicat că trebuie stabilit ce poate presupune concret autonomia strategică atunci când de exemplu e vorba de sancțiuni extrateritoriale impuse de unele state din afara UE și care afectează negativ companiile europene. Refuzăm și nu acceptăm această extrateritorialitate, a spus Borrell, dar în practică, ea are efecte deci UE ar trebui să poată să se opună, să reziste unor astfel de sancțiuni extrateritoriale, iar asta ar fi parte din autonomia UE.

    Formula ”autonomie strategică” a pornit inițial din perspectiva franceză, mai exact a președintelui Emmanuel Macron, asupra dimensiunii de apărare și securitate a UE, pe fondul celebrului diagnostic că NATO ar fi în moarte cerebrală. În mod firesc, mulți se tem că ”autonomie strategică” ar însemna ruperea relației transatlantice.

    ”Nici nu se pune problema să punem în pericol relația transatlantică” a insistat Borrell și a dat ca exemplu, chiar concluziile adoptate de miniștrii de externe, privind relația de viitor dintre UE și SUA.

    Textul adoptat de miniștri are 8 puncte iar la primul scrie clar de la bun început – ”Consiliul reafirmă importanța strategică a parteneriatului UE cu SUA ca relația primordială și cea mai strânsă la nivel global, un parteneriat vital pentru securitatea, stabilitatea și prospertatea comună”.

    La punctul doi, Consiliul afirmă că vrea un parteneriat strategic puternic și avantajos pentru ambele părți, într-o ordine multilaterală întărită, de unde și propunerea unei agende transatlantice reînnoite. Consiliul propune în numele UE și domeniile de colaborare și acțiune: lupta împotriva pandemiei de covid19 și combaterea schimbărilor climatice.

    La punctul 4 Consiliul propune ca UE și SUA să susțină multilateralismul, prin reformarea instituțiilor internaționale ca Organizația Mondială a Sănătățiin și Organizația Intenațională a Comerțului dar și întărirea arhitecturii globale pentru neproliferare, dezarmare și controlul armelor.

    În text este și un paragraf referitor la amenințările comune și un apel ca împreună, UE și SUA să-și întărească rezistența strategică, securitatea energetică, să contracareze amenințările hibride inclusiv dezinformarea, să reziste constrângerilor de natură economică și atacurilor asupra infrastructurii critice, să combată practicile comerciale incorecte și să păstreze împreună avansul tehnologic occidental. O bună parte dintre aceste domenii apar și în recomandările NATO privind reziliența și posibilele surse de vulnerabilități și riscuri. Însă, chestiunea legată de practicile incorecte este un subiect delicat mai ales că UE și SUA, în timpul administrației Trump numai o relație comercială prietenoasă nu au avut.

    În contextul temerilor privind fragilizarea NATO, Consilul notează în concluzii că UE și SUA trebuie să mențină o strânsă cooperare și un dialog apropiat în securitate și apărare și să își intensifice eforturile comune în domeniu.

    Și ca să fie clar mesajul de prietenie al UE, textul se încheie cu un ultim punct în care ”Consiliul subliniază interesul de a începe un dialog regulat, cuprinzător și strategic cu SUA, inclusiv la cel mai înalt nivel, pentru a atinge întregul potențial al relației transatlantice. Prețuind trecutul și primind cu brațele deschise viitorul, Consiliul e gata să discute direcția strategică a tuturor politicilor de interes comun și dorește extinderea cooperării cu SUA”.

    # Carmen Gavrila este jurnalist Radio România, specializat în afaceri europene și externe, cu accent pe Orientul Mijlociu. A urmat Facultatea de Limbi Străine/ Persană-Engleză la Universitatea București. În 2013 a publicat volumul Revolta Orientului, la editura Polirom. În ultimii 16 ani a fost corespondent al Radio Romania în Orientul Mijlociu, în țări ca Iran, Liban, Egipt sau Afganistan.

    Te-ar mai putea interesa

    Premierul Ciucă, de Ziua SIE: Ca militar, au toată admirația mea ! Știm că sunt mereu la datorie Strategia militară a României 2021-2024, aprobată de Guvern. Apărarea are asigurat un buget de 2% din PIB Promisiuni respectate

    Ultimele știri

    Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi Stația de la Mostiștea, veche de 50 de ani, se modernizează cu 57 de milioane de euro Șapte comasări necesare