ApărareȘtiri

Aleksandr Lukașenko: Belarusul nu dorește să devină o “zonă tampon” între Rusia și Occident

Mircea Olteanu

Belarusul, care se confruntă de mai multe zile cu ample proteste de stradă, nu dorește să devină o “zonă tampon” între Rusia și statele occidentale, a declarat președintele de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, adăugând că a obținut de la Rusia garanții de securitate în cazul unor amenințări militare externe și a dislocat o brigadă de asalt aerian la frontiera de vest a țării în contextul desfășurării unui exercițiu NATO în Polonia și Lituania.

“Am trecut deja prin asta după dezintegrarea Uniunii Sovietice, când a existat o încercare de creare a regiunii Baltica-Marea Neagră – «o zonă sanitară» – cele trei state baltice, Belarus și Ucraina – pentru a separa Rusia de Occident”, a afirmat liderul de la Minsk. “Belarusul nu vrea să fie o «zonă tampon»”, a subliniat el. “Înțelegem care poate fi un rezultat. Prin urmare, am fost de acord cu președintele rus că vom acționa în legătură cu acest aspect”, a adăugat președintele din Belarus după o discuție telefonică cu omologul său de la Moscova, Vladimir Putin, relatează agenția publică de știri BelTA, potrivit agenției Tass.

De asemenea, liderul de la Minsk a afirmat că a obținut de la Vladimir Putin sprijin rusesc pentru a asigura securitatea Belarusului în condițiile în care țara se confruntă cu un val de proteste în urma unui scrutin prezidențial controversat, relatează agenția de știri Reuters.

“La prima solicitare, Rusia va oferi asistență completă pentru a asigura securitatea Belarusului în cazul amenințărilor militare externe”, a afirmat Lukașenko, care a sugerat că protestele din Belarus au avut ca scop destabilizarea întregii regiuni.

“Nu mai este doar o amenințare pentru Belarus. Apărarea Belarusului este apărarea spațiului nostru, a Comunității de State (Independente, o organizație regională dominată de Rusia) … Majoritatea celor din stradă nu o înțeleg”, a afirmat liderul de la Minsk.

„Fostul președinte din Belarus cere acum ajutor lui Putin. Împotriva cui? Împotriva propriei populații care poartă flori pe străzi?”, a remarcat ironic ministrul de Externe al Lituaniei, Linas Linkevicius.

Legăturile dintre Rusia și Belarus au fost încordate înaintea alegerilor prezidențiale, după decizia Moscovei de a reduce subvențiile acordate regimului lui Aleksandr Lukașenko.

Mai mult, arestarea unui grup de mercenari ruși în apropiere de Minsk a provocat, în aparență, o ruptură în relațiile dintre cele două state foste sovietice, însă unii analiști au considerat că totul a fost o poveste orchestrată (cu sau fără aprobarea Rusiei) de către liderul de la Minsk pentru a influența rezultatul alegerilor din Belarus.

De altfel, mercenarii ruși, acuzați de Lukașenko că ar fi încercat să destabilizeze țara înainte de alegeri, au fost repatriați pe ascuns imediat după scrutinul prezidențial.

Alexander Lukașenko, aflat la putere de 26 de ani, a obținut un nou mandat de președinte în urma alegerilor din 9 august, câștigate la un scor neverosimil: peste 80% din voturi.

Opoziția contestă rezultatul, afirmând că au fost înregistrate numeroase cazuri de fraudă electorală, astfel că zeci de mii de persoane au ieșit pe străzi pentru a protesta. În replică, forțele de securitate au intervenit în forță pentru a reprima manifestațiile, mai mulți protestatari fiind răniți, iar un tânăr demonstrat și-ar fi pierdut viața

Liderul opoziției, Svetlana Tikhanoskaia, refugiată în Lituania, a lansat vineri un nou apel la proteste pașnice în acest weekend, crescând presiunea asupra regimului.

Tikhanoskaia, care reușise să unifice opoziția înainte de alegerile de duminică trecută, a fost creditat cu puțin sub 10% din voturi, în timp ce Lukașenko a fost proclamat câștigător cu peste 80% din voturi.

Zeci de mii de cetățeni din Belarus s-au adunat sâmbătă la Minsk pentru a depune flori în zona unde un protestatar a fost ucis de forțele de ordine în această săptămână. Manifestanții au fluturat steaguri și au scandat „pleacă” și „Lukașenko este un criminal”.

Lukașenko susține că manifestanții sunt infractori și sunt sprijiniți de alte țări, fără să precizeze la ce state se referă.

Totodată, liderul de la Minsk a anunțat că o brigadă de asalt aerian va fi dislocată la frontiera de vest a țării, upă ce și-a exprimat îngrijorarea cu privire la exercițiile militare ale NATO care se desfășoară în Polonia și Lituania, pe care le consideră ca o amenințare la adresa regimului său.

Recomandări