ApărareȘtiri

75 de ani de la primul atac atomic din istorie: Dezarmarea nucleară pare o aspirație tot mai irealizabilă

Mircea Olteanu

Pe 6 august 1945, un bombardier american B-29 Superfortress a efectuat primul atac atomic din istorie asupra orașului japonez Hiroshima, iar trei zile mai târziu, o altă armă nucleară a fost folosită la Nagasaki. Cele două tragedii, care au provocat între 150.000 și 250.000 de morți în Japonia, au marcat întreaga planetă, însă șaptezeci și cinci de ani mai târziu, dezarmarea nucleară pare o aspirație tot mai irealizabilă, iar bombele nucleare rămân arma supremă într-o lume tot mai fracturată.

În Japonia, locuitorii au comemorat joi tragedia bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki. Ca în fiecare an, a fost organizată o ceremonie la Memorialul Păcii de la Hiroshima, în centrul orașului, relatează postul CNewsi.

Această construcție, cunoscută și sub numele de Genbaku Dome, a fost singura clădire care a rămas în picioare lângă locul unde a explodat prima bombă atomică, pe 6 august 1945.

În amintirea victimelor primului atac atomic din istorie, la ora locală 8:15, ora exactă când bomba atomică a fost detonată deasupra orașului, participanții la comemorare au ținut un minut de reculegere.

În 2016, președintele SUA din acel moment, Barack Obama, a fost primul președinte american care a efectuat o vizită la Hiroshima. Obama a pledat pentru o lume fără arme nucleare, însă a evitat să ceară scuze în numele Statelor Unite pentru bombardarea Japoniei cu arme nucleare în august 1945.

Totuși, în pofida efectelor devastatoare asupra populației civile de la Hiroshima și Nagasaki, cercetările în domeniu au continuat să avanseze și, odată cu aceasta, puterea focoaselor.

La aproape opt decenii de la Hiroshima, bomba atomică este departe de a dispărea și rămâne arma supremă, intrând și în posesia unor țări autoritare și imprevizibile, cum ar fi Coreea de Nord.

În clubul tradițional ale celor cinci state nucleare, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, s-au adăugat Israelul, India și Pakistanul, care, deși conduse de regimuri democratice, sunt localizate în regiuni instabile, măcinate de conflicte.

Mai mult, cel mai nou și imprevizibil membru al clubului țărilor nucleare este Coreea de Nord, un regim totalitar care în repetate rânduri a amenințat că ar putea folosi armele atomice dacă consideră că este în pericol.

Cele nouă state despre care se cunoaște sau se crede că dețin arme nucleare – Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord – dețineau în total 13.400 de arme nucleare la începutul anului 2020, se arată într-un raport publicat pe 15 iune de Institutul Internațional de Cercetări în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI).

În acest moment, în plan global se observă o deteriorare continuă a stabilității internaționale, în condițiile în care majoritatea acordurilor internaționale pe tema controlului armelor strategice au fost anulate.

Ultimul acord major pe tema armelor strategice între Rusia și SUA, New START, va expira în februarie 2021, cu excepția cazului în care ambele părți acceptă prelungirea acestuia. Cu toate acestea, în cursul anului 2019 nu s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor privind extinderea acordului Noul START sau negocierea unui nou tratat. Acest lucru s-a datorat în parte insistenței Administrației Trump de cere ca regimul de la Beijing să se alăture oricărei viitoare discuții privind reducerea arsenalelor nucleare – lucru pe care China l-a exclus categoric.

„Impasul privind Noul START și prăbușirea Tratatului sovieto-american din 1987 privind eliminarea rachetelor intermediare și cu raze scurte (Tratatul INF) din 2019 sugerează că epoca acordurilor bilaterale de control a armelor nucleare între Rusia și SUA ar putea să se apropie de final”, afirmă Shannon Kile, directorul programului SIPRI privind dezarmarea, controlul armelor și non-proliferare nucleară.

„Pierderea canalelor cheie de comunicare între Rusia și SUA, care aveau scopul de a promova transparența și de a preveni percepțiile greșite cu privire la pozițiile și capacitățile forțelor nucleare, ar putea duce la o nouă cursă a înarmării nucleare”, a completat Kile.

Recomandări