România va avea cinci ”văi ale hidrogenului”, se arată în Strategia Naționale a Hidrogenului 2025-2030 și planul de acțiuni aferent, documente aprobate în ultima ședință de guvern.
Cele cinci văi ale hidrogenului vor avea un rol cu rol catalizator pentru dezvoltarea unei economii curate, acestea reprezentand zone in care este concentrat consumul de hidrogen, exista capacitati de conectare la retea, precum si potential ridicat in ceea ce priveste sursele regenerabile de energie si surse de apa. Zonele au fost identificate ca fiind: Vale 1: București – Ploiești – Târgoviște – Pitești, Vale 2: Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia. Vale 3: Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș, Vale 4: Galați – Brăila – Tulcea.
În România hidrogenul este produs tradițional de marii producători din industrie care utilizează hidrogenul în procesele industriale (rafinare, siderurgie, industria chimică, îngrășăminte), printre care se numără AirLiquide, Azomureș, Chimcomplex, Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galați, Linde Gaz, OMV Petrom, Oțel Inox, Petrotel-Lukoil, Rompetrol. Potrivit datelor furnizate de acestia productia totala de hidrogen in anul 2021 a fost de 194 mii de tone.
Strategia (SNH) vizează evoluția producției de hidrogen regenerabil, și într-o mai mică măsură a hidrogenului cu amprentă redusă de carbon, o dată cu scăderea costului energiei regenerabile și utilizarea acestuia în sectoarele ce folosesc combustibili fosili.
Consumul de hidrogen regenerabil pentru anul 2030 este estimat în cadrul SNH la o valoare de 152,9
mii tone anual din care 47% utilizare in transport, 37% în industria existentă și 15% în siderurgie,
contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de două milioane tone CO2 la nivelul lui 2030.
Pentru acoperirea consumului de hidrogen pentru 2030 este necesară instalarea unei capacități de 2.130 MW electroliză, pentru operarea cărora vor fi necesare capacități adiționale instalate de generare a energiei electrice din surse regenerabile de 4.261 MW (în sistemul energetic național fiind instalați 4416 MW în capacitați de energie eoliană onshore și solară în ianuarie 2024).
România are în vedere acoperirea necesarului de hidrogen la nivelul țării din surse proprii si pentru
moment nu ia in considerare optiunea de a importa/exporta hidrogen.
Planul care însoțeste strategica prezintă acțiunile concrete pentru implementare, acestea fiind: sprijinirea înființării unor capacități de producție energie regenerabilă dedicate pentru producția de hidrogen regenerabil, derularea unui proiect privind analiza fezabilității tehnice și financiare a stocării hidrogenului în fostele saline de la Ocna Mureș, ca potențială componentă a ecosistemului Cluj-Napoca – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș, dezvoltarea unui proiect pilot integrat la scară industrială care să utilizeze tehnologii de producere – consum H2 (de ex. Electrolizoare – pile de combustie (FC)) și stocare (salină și / sau rezervor industrial) pe conceptul de Power-to-Hydrogen-to-Power).
