Rachete antinavă NSM pentru viitoarele corvete ale Forțelor Navale Române? Răspunsul producătorului norvegian

Compania norvegiană Kongsberg Defense Aerospace, producătorul rachetelor antinavă Naval Strike Missile, alături de americanii de la Raytehon, afirmă că nu are sens ca România să achiziționeze două sisteme antinavă diferite – unul pentru apărarea de coastă, iar altul pentru corvete – având în vedere numărul redus de platforme purtătoare de rachete (patru corvete și patru ).

Norvegienii au subliniat, într-un răspuns în exclusivitate pentru Umbrela Strategică, că “nu are sens să aveți două sisteme de rachete diferite în același scop pentru un număr atât de mic de platforme. Dacă NSM este racheta preferată atât pentru navele LCS și fregatele Marinei SUA, cât și pentru sistemul terestru ale Corpului Pușcașilor Marini ai SUA, ar fi firesc ca România să gândească în același sens și să aibă un singur sistem atât pentru SIML, cât și pentru corvete”.

Firma Kongsberg a mai livrat propuneri de sisteme de lansare rachete NSM pentru nave realizate de diverși constructori navali, inclusiv pentru corvete din clasa Gowind.

“Lucrul important acum este selectarea sistemului de lansare. Nu avem de-a face direct cu clientul în acest sens, deoarece din punct de vedere tehnic este o parte a proiectului de navă, dar putem confirma că am livrat propuneri pentru sistemele de lansare NSM ambilor constructori de navali aflați în competiție”, ne-au explicat reprezentanții companiei Kongsberg.

Francezii de la Naval Group au fost selectați să realizeze patru corvete Gowind pentru România, însă contractul nu a fost încă semnat, deși de atunci au trecut aproape trei ani. Pe rolul instanțelor se află o serie de contestații în legătură cu acest program cu o istorie zbuciumată, iar negocierile dintre statul român și cel francez se desfășoară cu dificultate.

“Pentru Naval Group, integrarea NSM ar trebui să fie simplă și fără să necesite costuri de dezvoltare, deoarece este deja integrată în clasa Gowind din Malaysia. NSM a fost, de asemenea, integrată în soluția CMS la bordul corvetelor norvegiene din clasa Skjold”, au adăugat norvegienii.

Norvegienii au indicat că programul din Romania este derulat de Raytheon iar Kongsberg acționează ca subcontractor. Astfel, în cazul în care sistemul “NSM este selectat pentru nave, este probabil ca rachetele în sine să fie achiziționate și prin programul Foreign Military Sales (FMS)” al Pentagonului.

“Când România a selectat NSM pentru programul SIML, s-a alăturat națiunilor navale cheie ale NATO care investesc în rachete antinavă moderne de generația a cincea. Alături de, printre altele, Statele Unite, Germania și Polonia, România își echipează forțele de luptă maritime cu cea mai avansată capacitate disponibilă”, au adăugat reprezentanții companiei.

Conform Kongsberg, “NSM beneficiază în prezent de comenzi mari, având la bază necesarul masiv al forțelor navale americane și germane, ceea ce se traduce în achiziții mai avantajoase din punct de vedere al costurilor și graficelor de livrări”.

Reprezentanții companiei au mai subliniat că, “prin programul de apărare de coastă bazat pe NSM, România va putea primi acces la bazele de date americane privind țintele”, dar au atras atenția  că “acest avantaj nu ar putea fi valorificat însă și în cazul noilor nave dacă este instalat un sistem diferit de armament antinavă”.

Deși demararea contractului Corvete multifuncţionale şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor offset asumate de furnizorul străin este un obiectiv ce figurează în programul de guvernare al Cabientului Ciucă, situația în jurul acestui program rămâne confuză. Ambasadoarea franceză la Bucureşti, Laurence Auer, afirma săptămâna trecută că negocierile pentru contractul româno-francez privind achiziţia de corvete sunt “în faza finală” și “se speră la semnarea cât mai rapidă a contractului”.  Însă surse din piață susțin că navele nu pot fi realizate la costurile prevăzute de program din cauza creșterii prețurilor la oțel și alte materiale pentru construcții navale.

Decebal Ilina, fost șef al Înzestrării Armatei, a declarat, într-un interviu acordat jurnalistului TVR Adelin Petrișor,  că acest contract este blocat pentru că partea franceză cere mai mulți bani decât sunt prevăzuți în oferta cu care a câștigat licitația.

Guvernul de la București a ales să achiziționeze sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile (NSM) direct din SUA, anulând, în mod controversat, licitația pentru „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML). Acordul de tip Guvern la Guvern pentru achiziția de baterii de coastă din SUA a fost semnat în aprilie 2021, iar costurile programului de înzestrare sunt estimate la 286 milioane de dolari (fără TVA), urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.

România nu va fi prima țară europeană care utilizează rachetele antinavă NSM pe post de baterie de coastă. Forțele de apărare de coastă din Polonia utilizează baterii cu rachete NSM încă din 2013.

Naval Strike Missile (NSM) este dezvoltată de Raytheon în parteneriat cu norvegienii de la Kongsberg, iar, în acest moment, 75% din producție este realizată în Norvegia.

Racheta are o rază de acțiune de aproximativ 185 de kilometri și are o capacitate de recunoaștere a țintelor atât de avansată, încât echipamentul nu are nevoie de ajutorul unei alte unități (navă sau avion) care să îi trimită constant coordonatele unei ținte aflate în mișcare, se arată în prezentarea disponibilă pe site-ul companiei americane Raytheon.

Acest tip de rachetă poate fi lansat de pe corvete de coastă sau fregate, precum și din dispozitive de apărare situate pe mal.

Una dintre abilitățile cele mai importante ale acestei rachete este faptul că se poate deplasa spre țintă fără să fie detectată. Zboară la o altitudine scăzută, aproape de nivelul apei, sub raza de căutare a radarului inamic, fiind capabilă să urmeze o traiectorie perfect paralelă cu aspectul terenului pe care îl traversează (inclusiv deasupra apelor agitate), urcând și coborând astfel într-o perfecta sincronizare cu terenul. Racheta este dotată cu un echipament performant de căutare, pentru a avea o precizie mare atunci când țintește, chiar și în cele mai dificile condiții meteorologice. De asemenea, racheta emite semnale foarte greu observabile chiar și de către cele mai performante radare.