Generalul Hodges: România și celelalte țări pontice ar putea face inconfortabilă poziția Flotei ruse a Mării Negre dacă ar conlucra

Generalul-locotenent (ret) Ben Hodges, fost comandant al Forțelor terestre ale SUA în Europa (USAREUR), a vorbit recent despre modul în care țările pontice aliate sau partenere NATO ar putea contesta superioritatea militară a Rusiei în regiunea Mării Negre. Potrivit acestuia, România, Ucraina, Georgia, Turcia și Bulgaria ar putea face inconfortabilă poziția Flotei ruse a Mării Negre dacă vor conlucra, inclusiv făcând schimb de informații sau dezvoltând în comun sisteme maritime fără echipaj uman.

“Este clar că rușii se vor opri doar când vor fi opriți, așa că mă întreb: «Care este strategia noastră? Ce vrem să realizăm acolo?», a afirmat fostul oficial militar american, citat de publicația online Defense News.

Hodges a subliniat că Occidentului îi lipsește o strategiei de contracarare a Moscovei, care este “deja agresivă în toate domeniile”.

Având în vedere superioritatea militară a Rusiei în regiunea Mării Negre, chiar și Turcia – cel mai puternic stat NATO din zona pontică – este depășită aproape complet în plan militar de către Rusia. În acest context, generalul în retragere le-a recomandat țărilor pontice să conlucreze și să se sprijine reciproc în cadrul Alianței Nord-Atlantice, așa cum au făcut-o și aliații din zona baltică pentru a obține o prezență NATO mai semnificativă. De asemenea, Statele Unite ar trebui să încurajeze cooperarea în zona pontică, a subliniat Hodges

“Dar dacă Ucraina, România, Georgia, Turcia și Bulgaria ar lucra împreună în ceea ce privește împărtășirea informațiilor, dezvoltarea sistemelor maritime fără echipaj, făcând lucruri pentru a face inconfortabilă Flota [Rusiei] de la Marea Neagră… acesta este genul de lucru pe care Statele Unite ar trebui să-l încurajeze”, a afirmat Hodges.

Însă eforturile de cooperare în regiunea pontică avansează greoi în condițiile în care atât Turcia, cât și Bulgaria, au relații complexe cu Rusia. În urma puciului eșuat din 2016, Administrația de la Ankara condusă de Recep Erdogan s-a apropiat tot mai mult de Rusia, în timp ce relațiile cu principalele puteri occidentale sunt în acest moment extrem de tensionate. În același timp, liderii de la Sofia au un comportament ambiguu în privința relațiilor cu Moscova; comportament motivat de legăturile istorice strânse ale Bulgariei cu Rusia.

Umbrela Strategică a mai relatat în trecut despre eșecul inițiativelor de cooperare între țările NATO din zona pontică, în mod special despre inițiativei României privind crearea unei flotile NATO la Marea Neagră.

Ideea constituirii unei grupări navale multinaționale în Marea Neagră, după modelul grupărilor navale NATO a apărut, în ianuarie 2016, într-un document al Ministerului Apărării Naționale.

Ulterior, în luna martie a aceluiași an, cu ocazia alocuțiunii susținute la prezentarea Raportului privind activitatea Ministerului Apărării Naționale pe anul 2015 și a principalelor obiective pentru anul 2016, președintele Klaus Iohannis afirma că „valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate și concretizate prin inițierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaționale”.

Însă proiectul s-a lovit de opoziția manifestată de Bulgaria. În luna iunie, la scurt timp după ce Rusia a avertizat că va reacționa la consolidarea prezenței aliate în Marea Neagră, oficialii bulgari și-au exprimat reticența față de inițiativa României.

De altfel, premierul bulgar Boiko Borisov a venit chiar cu propunerea demilitarizării Mării Negre, o zonă în Rusia și-a sporit masiv prezența după anexarea ilegală a regiunii Crimeea, în 2014.

„Întotdeauna spun că vreau ca pe Marea Neagră să vadă vase cu vele, iahturi, nave mari cu turiștii, nu să devină o arenă de acțiune militară”, a afirmat șeful Guvernului de la Sofia în acel moment.

„Nu avem nevoie de un război în Marea Neagră”, a subliniat Borisov.

„Să ne oprim cu speculațiile că vor fi înființate flote împotriva cuiva” a indicat președintele bulgar din acel moment, Rosen Plevneliev.

„Bulgaria este o țară pașnică și politica sa externă nu vizează nimeni”, a adăugat Plevneliev.