Acordul de cooperare în domeniul tehnico-militar între România și Ucraina, aprobat de Guvernul de la București

Guvernul României a prezentat recent un proiect de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la București, pe data de 5 septembrie 2020. Decizia Cabinetului condus de Florin Cîțu vine într-un context extrem de tensionat, cu Rusia concentrând forțe semnificative la frontierele Ucrainei. De altfel, un oficial de la Kiev a recomandat țărilor NATO vecine cu Ucraina să-și sporească starea de pregătire pentru luptă.

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România și Ucraina privind cooperarea în domeniul tehnico-militar a fost prezentat de Executivul de la București în ședința din data de 31 martie și a fost trimis pentru a fi discutat în Parlament.

Guvernul României a explicat în expunerea motivelor pentru emiterea actului normativ că “dimensiunea de apărare are relevanță în contextul mai amplu al situației din regiune, având în vedere interesul României de a susține parcursul și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcțional prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părți”,

Acordul de cooperare tehnico-militară a fost semnat pe data 5 septembrie 2020, cu ocazia vizitei în România a ministrului ucrainean al Apărării, Andrii Taran.

Varianta inițială a înțelegerii fusese pregătită încă din 2008, însă nu a mai fost semnat, iar subiectul a fost reluat abia în 2017 de către partea ucraineană, relatează site-ul de știri Profit.ro.

Înțelegerea prevede cooperarea între România și Ucraina în privința achiziției, furnizării, reparației sau modernizării echipamentului militar; vânzarea de licențe de producție a armament sau tehnică militară; derularea de activități comune de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar; schimb de informații și experiență în acest domeniu.

Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani și va fi în mod automat prelungit din cinci în cinci ani, dacă nici una din părți nu abrogă înțelegerea.

Regiunea de est a Ucrainei este, încă din 2014, scena unui conflict sângeros între separatiștii sprijiniți de Rusia și forțele armate ale organelor constituționale ale Ucrainei, iar săptămâna aceasta, oficialii ucraineni au raportat masarea forțelor rusești în regiunea ocupată Crimeea și în proximitatea teritoriilor controlate de insurgenții pro-ruși.

În acest context tensionat, Roman Mashovets, adjunctul șefului oficiului președintelui Ucrainei, a recomandat țărilor NATO, care se învecinează cu statul ucrainean, să își sporească pregătirea pentru luptă.

“În plus, se recomandă creșterea nivelului de pregătire pentru luptă a trupelor din țările NATO care se învecinează cu Ucraina”, a afirmat oficialul, potrivit site-ul Administrației Prezidențiale de la Kiev.

Moscova a negat în mod repetat că ar fi trimis trupe și arme în sprijinul separatiștilor, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat joi că Rusia este liberă să mute trupe pe teritoriul său.

“Federaţia Rusă îşi mută forţele armate pe teritoriul său după cum consideră necesar.”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, fără să confirme sau să infirme informațiile privind consolidarea forțelor ruse la frontiera ucraineană, inclusiv în Crimeea, regiune anexată ilegal de Rusia în 2014.

Totodată, Rusia a închis strâmtoarea Kerci – dintre Marea Azov și Marea Neagră – pentru navele de război ale altor țări, inclusiv cele ale Ucrainei, sub pretextul unor exerciții militare.

Rusia a anunțat, de asemenea, că închide spațiul aerian peste unele porțiuni din Crimeea și Marea Neagră, afirmând că zonele respective au fost „declarate temporar periculoase pentru zborurile avioanelor” civile.

Degradarea situației de securitate în Ucraina a provocat preocupări și la NATO, în capitalele europene și mai ales la Washington. De altfel, miercuri, Comandamentul european al SUA a ridicat nivelul de alertă din această cauză.