• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Zece evenimente notabile care s-au întâmplat în 2020, în afară de coronavirus

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Retrospectivă Umbrela Strategică

    Deși pandemia de coronavirus a captat atenția locutorilor planetei, totuși nu a fost singurul eveniment geopolitic major din 2020. De la uciderea unui general iranian, la conflictul din Nagorno-Karabah, protestele masive din SUA și controversele generate de alegerile prezidențiale americane, acestea sunt câteva dintre momentele care, deși eclipsate de COVID-19, probabil vor avea efecte ce se vor resimți puternic în anii sau chiar deceniile următoare.

    Spectrul unui război între Statele Unite și Iran

    Tensiunile dintre Teheran și Washington au cunoscut o escaladare puternică anul trecut, cele două țări părând în mai mult momente ca fiind aproape de declanșarea unui război. Prima criză majoră s-a produs chiar la începutul anului 2020, când general iranian Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac american cu dronă la Bagdad. În replică, Teheranul a bombardat o serie de baze din Irak în care erau staționați militari americani. În timpul incidentului, apărarea antiaeriană iraniană a doborât, aparent din greșeală, un avion de pasageri care tocmai decolase de la Teheran. Toate cele 176 de persoane de persoane la bord și-au pierdut viața.

    Situația a continuat să rămână tensionată și în lunile următoare, consemnându-se numeroase incidente periculoase: de la hărțuirea unor nave militare americane în Golful Persic, la atacuri cibernetice reciproce între Iran și Israel și până la asasinarea directorului programului nuclear iranian.

    Proteste antirasism și față de violența poliției în Statele Unite

    Zeci de orașe din SUA au fost scena unor proteste antirasiste și față de brutalitatea poliției, sub sloganul „Black Lives Matter”, declanșate de moartea lui George Floyd, un bărbat afroamerican care a murit sufocat în timp ce era arestat de un ofițer alb de poliție. Protestatarii au cerut reforme ale poliției și măsuri pentru eliminarea

    Multe demonstrații au fost pașnice, însă, în unele zone, protestele au degenerat în confruntări violente între unii manifestanți și forțele de ordine și s-au înregistrat jafuri și acte de vandalism. Unii protestatari au denunțat violențele ca fiind comise de indivizi care încearcă pur și simplu să profite de moment pentru a incita anarhie și distrugere. Unii au acuzat Antifa, mișcarea militantă de extremă stânga pe care președintele Trump vrea să o catalogheze drept organizație teroristă. Alții, în special liderii democrați, au acuzat adepții supremației rasei albe.

    Oficialii din Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) au descoperit că un grup online care militează pentru supremația rasei albe i-a încurajat pe susținătorii acestei idei să comită acte de violență în cursul protestelor tensionate provocate de moartea lui George Floyd pentru a declanșa un război rasial contra persoanelor de culoare.

    Subiectul rasismului a jucat un rol important și în cadrul alegerilor din Statele Unite, desfășurate în toamnă, în urma cărora Joe Biden a câștigat funcția de președinte, însă majoritatea deținută de democrați în Camera Reprezentanților s-a redus.

    Noul „război rece” între China și SUA

    Relațiile încordate dintre Beijing și Washington au continuat să se degradeze în anul 2020 din cauza disensiunilor profunde între cele două mari puteri pe teme diverse, de la reprimarea de către China a protestelor pro-democrație din Hong Kong sau oprimarea uigurilor în provincia Xinjiang, la pandemia de coronavirus sau legăturile dintre SUA și Taiwan, ultima considerată de regimul chinez drept o provincie rebelă.

    Donald Trump a încercat să lege relații amicale cu liderul autocratic de la Beijing, în ultimele luni, în special după răspândirea pandemiei de coronavirus, Casa Albă a luat o serie de măsuri care au accentuat tensiunile sino-americane: sancționarea mai multor oficiali și companii chineze, inclusiv Huawei, sporirea exporturilor de tehnică militară în Taiwan.

    Analiștii se așteaptă ca tensiunile și rivalitatea între SUA și China să continue chiar și după schimbarea Administrației de la Casa Albă.

    Regimul dictatorial din Belarus, susținut de Rusia, pus în dificultate de protestele pro-democrație

    Liderul de la Minsk, Alexander Lukașenko, aflat la putere de aproape trei decenii, a reușit, pentru moment, să-și păstreze scaunul, însă autoritatea sa a fost serios zdruncinată de protestele masive pro-democrație organizate după controversatele alegeri prezidențiale din august, considerate frauduloase de opoziție și statele occidentale.

    Forțele de ordine au intervenit cu brutalitate în încercarea de a reprima demonstrațiile, numeroși susținători ai opoziției au fost arestați, iar liderul țării a semnalat că ar fi dispus să accepte unele concesii, dar nu este clar dacă se va și tine de cuvânt.

    Disperat să rămână la putere, Lukașenko a trebuit să apeleze la sprijinul Rusiei, lucru care i-ar putea permite lui Vladimir Putin să-și subordoneze regimul de la Minsk, care în ultimii ani încercat să adopte o poziție mai pragmatică, de neutralitate, între Rusia și Occident.

    Reizbucnirea conflictului din Nagorno-Karabakh

    Nagorno-Karabakh, o regiune separatistă din Azerbaidjan cu o populație majoritar armeană, a fost din nou scena unui război, câștigat de această dată de regimul de la Baku, în parte datorită ajutorului oferit de Ankara.

    Echipată cu armament de proveniență turcă, în special drone, armata azeră a reușit să înfrângă forțele separatiste armene din Nagorno-Karabakh.

    Azerbaidjanului a reușit să obțină concesii teritoriale în urma acordului de pace, iar Turcia și Rusia s-au angajat să asigure respectarea condițiilor tratatului.

    Normalizarea relațiilor dintre Israel și unele țări musulmane 

    Începând din luna septembrie, o serie de țări musulmane (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan sau Maroc), au semnat acorduri pentru normalizarea relațiilor lor cu Israelul, înțelegeri mediate de Administrația Trump.

    Unele dintre aceste state aveau deja legături clandestine cu Israelul, iar în schimbul oficializării acestor relații au primit o serie de concesii din partea Statelor Unite, cum ar fi promisiunea achiziției de avioane de generația a cincea F-35 în cazul Emiratelor Arabe Unite sau recunoașterea suveranității Marocului asupra regiunii disputate Sahara Occidentală.

    Palestinienii, dar și unele țări musulmane, în principal Iranul, au condamnat decizia acestor state de a-și normaliza relațiile cu Israelul.

    Cele mai disputate alegeri prezidențiale din istoria modernă a Statelor Unite

    Alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 au iscat vii dispute în Statele Unite, unde președintele în exercițiu, Donald Trump, continuă să refuze să recunoască rezultatul defavorabil pentru el, deși toate contestațiile și acuzațiile privind presupuse fraude au fost respinse de instanțe.

    Controversele s-au legat în special de voturile prin corespondență, în contextul în carte milioane de alegători au ales să voteze prin corespondență pentru a evita deplasarea la secțiile de votare în perioada pandemiei.

    După mai multe zile de suspans, cu rezultate schimbătoare, numărătoarea voturilor au indicat o victorie categorică a democratului Joe Biden, votat de peste 81 de milioane de americani, în timp ce Trump a primit 74 de milioane de voturi. În luna decembrie, Colegiul Electoral a confirmat alegerea lui Biden, care este programat să fie învestit în funcție pe 20 ianuarie 2021.

    Controversele, acuzațiile și teoriile conspirației generate de alegerile prezidențiale americane din 2020 ar putea avea repercusiuni majore pentru întreaga lume democratică în perioada următoare, unii analiști fiind de părere că puteri autocratice, precum Rusia și China, se vor folosi de acest precedent pentru șubrezi imaginea democrației și pentru a submina procesul democratic din Statele Unite și alte țări occidentale.

    Turcia a continuat să se îndepărteze de lumea occidentală

    Anul 2020 a evidențiat disensiunile profunde între Turcia și lumea occidentală, Ankara continuând să-și implementeze propria agendă în regiune, iritând atât o parte dintre vecinii săi cu o serie de manevre agresive, cât și unii dintre aliații săi din NATO.

    Tensiunile dintre Turcia și unele dintre țările vecine, ca Grecia și Cipriu, au continuat să se înrăutățească în ultimele luni, în special pe tema unor dispute privind împărțirea imenselor resurse de gaze descoperite în estul Mediteranei.

    Navele turcești de prospecțiuni și-au intensificat operațiunile de explorare în zonele disputate în ultimele luni, ignorând avertismentele Uniunii Europene, care acuză Ankara de activități ilegale.

    De asemenea, Turcia a continuat să se implice în conflictele din Siria și Libia, dar și a sprijinit direct Azerbaidjan în conflictul din Nagorno-Karabakh.

    Totodată, achiziția sistemelor rusești S-400 de către Turcia a subminat relațiile dintre Ankara și Washington, astfel că, după numeroase avertismente, SUA au impus sancțiuni la adresa unor oficiali și firme turcești.

    Cazul Navalnîi – un nou motiv de dispută între Rusia și Occident

    În luna august Alexi Navalnîi, liderul opoziției ruse și un critic proeminent al președintelui Putin, se presupune că a fost otrăvit cu o substanță neurotoxică de tip Novichok, dezvoltată în laboratoarele militare sovietice, potrivit testelor realizate de autoritățile germane. Politicianul rus a fost transferat în comă din Rusia la Berlin pentru tratament, fiind externat după mai multe săptămâni de spitalizare.

    Navalni l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că ar fi ordonat tentativa de asasinat, însă Kremlinul a negat categoric afirmațiile liderului opoziției ruse

    Uniunea Europeană și Statele Unite au sancționat mai mulți oficiali ruși, inclusiv apropiați ai lui Putin. La rândul său, Moscova a luat măsuri de retorsiune.

    Marea Britanie devine oficial prima țară care părăsește Uniunea Europeană

    Pe 31 ianuarie 2020, după aproape patru ani de la un controversat referendum privind apartenența la UE, Marea Britanie reușește să finalizeze Brexit-ul. Premierul britanic Boris Johnson a afirmat cu această ocazie că acesta este un eveniment „reînnoire și schimbare națională reală”.

    Negocierile între Marea Britanie și UE pe tema unui acord comercial post-Brexit s-au desfășurat cu dificultate pe tot parcursul anului 2020 și, abia la finalul anului, cele două părți au reușit să ajungă la o înțelegere.

    Te-ar mai putea interesa

    Șapte comasări necesare Stagiu militar cât o vacanță mare ! Ready – gata de luptă sau gata să moară

    Ultimele știri

    Industria alimentelor fast food trece printr-o ”furtună economică”  Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi