ApărareȘtiri

Ucraina speră să obțină rachete antinavă similare cu cele achiziționate de România

Rachetă Naval Strike Missile (Raytheon)

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut Norvegiei să furnizeze țării sale sisteme antiaeriene și antinavă. Aceste arme ar putea crește semnificativ capacitățile de apărare ale țării vecine.

„Vreau să clarific de ce avem nevoie. În special, arme antinavă – rachete Harpoon, precum și sisteme de apărare aeriană – NASAMS. În plus, avem nevoie de arme pentru a distruge vehiculele blindate și sisteme de artilerie”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul unui discurs prin videoconferință în Parlamentul Norvegiei, potrivit agenției Ukrinform.

Liderul de la Kiev a menționat rachetele antinavă Harpoon, care însă nu se află în dotarea Forțelor Armate Norvegiene, dar cel probabil s-a referit rachetele Naval Strike (NSM), dezvoltate de norvegienii de la Kongsberg Defense Aerospace, în colaborare cu grupul american Raytheon, informează publicația online Teknisk Ukeblad.

Rachetele Naval Strike Missile (NSM) sunt utilizate de o serie de țări NATO, fie ca baterii de coastă sau la bordul navelor. Norvegia, SUA, Germania, Canada, Polonia și România se numără printre țările care au ales NSM.

România, care a semnat anul trecut contractul pentru achiziția NSM, nu va fi prima țară europeană care utilizează acest tip de rachete pentru protejarea zonelor de coastă. Forțele de apărare de coastă din Polonia utilizează baterii de coastă cu rachete NSM încă din 2013.

Racheta are o rază de acțiune de aproximativ 185 de kilometri și are o capacitate de recunoaștere a țintelor atât de avansată, încât echipamentul nu are nevoie de ajutorul unei alte unități (navă sau avion) care să îi trimită constant coordonatele unei ținte aflate în mișcare, se arată în prezentarea disponibilă pe site-ul companiei americane Raytheon.

Acest tip de rachetă poate fi lansat de pe corvete de coastă sau fregate, precum și de sisteme mobile terestre de apărare de coastă.

Una dintre abilitățile cele mai importante ale acestei rachete este faptul că se poate deplasa spre țintă fără să fie detectată. Zboară la o altitudine scăzută, aproape de nivelul apei, sub raza de căutare a radarului inamic, fiind capabilă să urmeze o traiectorie perfect paralelă cu aspectul terenului pe care îl traversează (inclusiv deasupra apelor agitate), urcând și coborând astfel într-o perfecta sincronizare cu terenul. Racheta este dotată cu un echipament performant de căutare, pentru a avea o precizie mare atunci când țintește, chiar și în cele mai dificile condiții meteorologice. De asemenea, racheta emite semnale foarte greu observabile chiar și de către cele mai performante radare.

Presa internațională a relatat săptămâna trecută că aliații NATO analizează posibilitatea de a transfera Ucrainei sisteme de rachete antinavă, oferind țării vecine un nou mijloc de a se apăra de invazia rusă.

„Am început să ne consultăm cu Aliații cu privire la furnizarea de rachete antinavă Ucrainei”, a declarat un înalt oficial al administrației SUA, citat de publicația The Hill.

Oficialul american nu a specificat tipul de rachete antinavă luate în considerare.

Înainte de declanșarea invaziei ruse, Ucraina a ajuns la un acord cu Marea Britanie cu privire la furnizarea de rachete antinavă la începutul lunii februarie; și se pare că este vorba de Naval Strike Missile (NSM), potrivit portalului Maritime Executive.

De asemenea, think tank-ul Atlantic Council a recomandat recent echiparea forțelor ucrainene cu același sistem, indicând că dislocarea unor sisteme NSM în apropierea Odesei ar putea a perturba sprijinul naval rus pentru ofensiva Kremlinului.

Norvegienii de la Kongsberg Defense Aerospace dezvoltă, tot în parteneriat cu Raytheon, și celălalt tip de sistem menționat de Zelenski: NASAMS.

Sistemul sol-aer este utilizat de 12 țări din întreaga lume, inclusiv o serie de țări membre ale Alianței Nord-Atlantice (SUA, Norvegia, Olanda, Spania, Lituania și Ungaria).

NASAMS, dezvoltat de companiile Raytheon Technologies (SUA) și Kongsberg (Norvegia), include radarul Sentinel, centrul de comandă Fire Distribution Center și rachete de intercepție AMRAAM, AMRAAM ER și AIM 9X Sidewinder Block II.

Sistemul sol-aer ar putea intra și în dotarea Armatei Române, fiind propus de Raytheon în cadrul programului MApN de achiziție sisteme sol-aer de apărare antiaeriană apropiată și foarte apropiată (SHORAD/VSHORAD).

În cursa pentru programul SHORAD/VSHORAD al armatei române s-au mai înscris: francezii de la MBDA (cu rachete Mistral 3 și VL MICA, posibil chiar cea mai nouă variantă, VL MICA NG); israelienii de la Rafael (cu sistemul sol-aer SPYDER ce utilizează rachete Derby și Python 5); și nemții de la Diehl Defence (cu rachete IRIS-T SLS și SLM).