ApărareCategorie PrincipalăIntelligenceȘtiri

Trump vs. Biden, două viziuni despre politica externă: Schimbare vs.”restaurare”

Sursa: nbcnews.com

Politica externă a Statelor Unite a fost caracterizată de mai bine de jumătate de secol de natura sa bipartizană, dar în ultimii ani, politica externă a devenit la fel de politizată ca practic orice alt subiect din viața americană, astfel că votanții vor avea de ales pe 3 noiembrie între două viziuni divergente despre scena internațională și locul Statelor Unite pe aceasta, relatează ABC News și CNBC.

Sursa: europoliticalreport.eu

Statele Unite și Rusia

În pofida unor sancțiuni dure și a continuării procesului de consolidare a prezenței SUA în Europa de Est, Rusia nu a fost una dintre prioritățile politicii externe ale Administrației Donald Trump, care pare să aibă o relație agreabilă cu omologul său rus, Vladimir Putin.

Trump a cultivat relații cordiale cu Vladimir Putin și a pledat pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia, însă, la presiunile Congresului, actualul lider de la Casa Albă a menținut și chiar sporit sancțiunile la adresa Moscovei, a extins ajutorului militar acordat Ucrainei și a anulat un acord major de dezarmare nucleară între SUA-Rusia.

Pe de altă parte, Biden avertizează că Rusia sub președintele Vladimir Putin „atacă bazele democrației occidentale”, încercând să slăbească NATO, să divizeze Uniunea Europeană și să submineze sistemul electoral din SUA și alte țări. De asemenea, candidatul democrat susține că Rusia folosește instituțiile financiare occidentale pentru a spăla miliarde de dolari, bani despre care spune că sunt folosiți pentru a influența politicienii.

Analiștii, citați de CNBC, se așteaptă ca o victorie pentru Biden să conducă la o intensificare a tensiunilor între Washington și Moscova.

Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală și de Est la Teneo Intelligence, a declarat că o victorie pentru Biden va îmbunătăți legăturile transatlantice dintre SUA și Europa și va vedea „un angajament reînnoit al SUA față de NATO”, lucru benefic pentru Europa.

„În general, o potențială președinție Biden ar fi negativă pentru Moscova și ar duce probabil la o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale, atât din punct de vedere al retoricii, cât și al substanței. Candidatul Partidului Democrat a afișat de mult timp o poziție dură față de administrația președintelui Vladimir Putin”, a declarat Tursa.

Tursa a susținut că, fără un proces tangibil de soluționare a conflictelor în Donbass și Crimeea – o regiune în care Biden a fost puternic implicat în calitate de vicepreședinte – „Moscova nu se putea aștepta la o reducere semnificativă a sancțiunilor” și că o potențială președinție Biden ar putea duce la o aplicare mai strictă a măsurile existente”.

Timothy Ash, strateg senior la Bluebay Asset Management, a afirmat că, în cazul unei Administrații Biden, în pofida tensiunilor, Rusia și SUA vor trebui să „învețe unde se pot tolera reciproc și să se înțeleagă în anumite domenii de interes reciproc – cum ar fi controlul armelor, și reducerea riscurilor de conflict în cazul în care interesele strategice concurează, de exemplu în zone precum Ucraina, chiar Belarus și Turcia”.

Relațiile SUA-China

Relația dintre Statele Unite și China vor defini secolul al XXI-lea, astfel că privirile tuturor experților în relații internaționale sunt ațintite spre modul în care cei doi candidați la președinția Statelor Unite abordează această chestiune crucială pentru Washington și pentru întreaga lume.

Deși inițial a încercat să lege relații amicale cu liderul autocratic de la Beijing, în ultimele luni, în special după răspândirea pandemiei de coronavirus, Donald Trump a luat măsuri cu scopul decuplării celor mai mari două economii ale lumii și de a pedepsi Beijingul pentru comportamentul tot mai expansiv și agresiv. Aceste acțiuni au provocat o intensificare a tensiunilor bilaterale, pe care o eventuală Administrație Biden ar putea să nu le poată aplana.

Administrația Trump a făcut o serie de mișcări care au schimbat fundamental relațiile SUA-China, cum ar fi interzicerea accesului gigantului Huawei și a altor companii chineze pe piața americană; eliminarea statutului special al regiunii autonome chineze Hong Kong, ca răspuns la reprimarea protestelor pro-democrație, introducerea de sancțiuni la adresa oficialilor și companiilor chineze implicate în oprimarea uigurilor în provincia Xinjiang din vestul Chinei.

Dar măsura care se pare că a iritat cel mai mult China se referă la sporirea sprijinului Statelor Unite pentru Taiwan, un stat insular considerat de Beijing o provincie rebelă care va trebui să se unească cu China continentală, chiar și cu forța, dacă este necesar. În ultimele luni, Administrația Trump a aprobat vânzări de echipamente militare avansate în valoare de câteva miliarde de dolari.

Însă nici o victorie a fostului vicepreședinte Joe Biden nu pare să fie o avantajoasă pentru China, care, de asemenea, a criticat dur regimul de la Beijing în repetate rânduri.

Consilierii lui Biden au indicat că există unele măsuri luate de Trump pe care candidatul Partidului Democrat le susține. Ei au promis că Biden va menține presiunea economică și diplomatică asupra Beijingului pentru practicile sale comerciale, furtul de proprietate intelectuală și abuzurile la adresa drepturilor omului.

Însă, Biden a subliniat, de asemenea, că este necesară o colaborare cu China pe probleme de interes internațional, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și denuclearizarea Coreei de Nord, și a indicat că va avea o retorică mai puțin belicoasă față de Beijing.

Totodată, Biden a afirmat că va elimina taxele vamale punitive impuse aliaților SUA (Japonia, Coreea de Sud și Uniunea Europeană), cu scopul de a crea o coaliție comercială împotriva Beijingului.

Acordul nuclear cu Iranul

Acordul semnat în 2015 de Iran cu marile puteri a devenit unul dintre cele mai politizate probleme de politica externă în SUA, oficialii fostei Administrații Obama susținând că tratatul va împiedica Iranul să dezvolte o arme nucleare, în timp ce actuala administrație de la Casa Albă afirmă că înțelegerea a permis Iranului să devină mai agresiv în Orientul Mijlociu.

După aproape trei ani de la retragerea unilaterală din acordul atomic cu Iranul, Statele Unite sunt izolate pe scena internațională în privința eforturilor de penalizare a Teheranului pentru programul nuclear. Chiar și principalii aliați occidentali ai SUA (Marea Britanie, Franța și Germania) și-au exprimat speranța că acordul va continua să fie aplicat.

Dacă Trump va fi reales, oficialii de la casa Albă, precum consilierul pentru Securitate Națională, Robert O’Brien, spun că cred că Teheranul nu va putea rezista încă patru ani sancțiunilor stricte impuse de Washington, astfel că iranienii vor trebui să accepte cord „mai bun”, care să includă limitarea programului balistic al țării.

Însă, liderii iranieni au afirmat răspicat că nu vor negocia cu Trump.

În schimb, Biden a apărat în mod deschis acordul pe care administrația Obama l-a negociat. Fostul vicepreședinte a afirmat că dacă Iranul revine la „respectarea strictă” a limitelor pe care le-a încălcat, SUA se vor alătura din nou acordului. Biden a adăugat că va negocia consolidarea și extinderea acestor limite.

Însă negocierile se anunță dificile, mai ales având în vedere scepticismul Iranului după ce Trump a reușit cu ușurință să rupă acordul. Oficialii iranieni au cerut deja despăgubiri pentru sancțiunile impuse de Trump, care au provocat daune majore economiei iraniene.

Dincolo de acordul nuclear, Biden a promis să continue să sancționeze Iranul pentru pentru abuzuri la adresa drepturilor omului, sprijinirea terorismul în regiune și dezvoltarea de rachete balistice.

Sursa: timesofisrael.com

Statele Unite în Orientul Mijlociu

În campania prezidențială din 2016, Trump a promis că va pune capăt „războaielor nesfârșite” duse de SUA în Irak și Afganistan, iar în ultimele luni a ordonat retragerea majorității trupelor americane din ambele țări, chiar dacă cele două state se scufundă tot mai mult în haos politic și violențe.

Biden a indicat că, în cazul victoriei sale, va tempera aceste acțiuni, susținând că retragerea completă ar trebui să aștepte până când sunt îndeplinite anumite condiții, fără a specifica care sunt aceste condiții.

Tot în Orientul Mijlociu, Trump s-a remarcat prin medierea acțiunilor de normalizare a relațiilor diplomatice între Israel și unele state arabe, însă și prin mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, gest simbolic prin care, în ochii palestinienilor, SUA s-au dovedit incapabile să medieze conflictul israeliano-palestinian.

Pe de altă parte, analiștii politici cred că Biden va continua să oferă un sprijin militar solid Israelului, și ar putea încerca să restabilească poziția Statelor Unite ca arbitru neutru între israelieni și palestinieni.

De asemenea, Biden a adoptat o retorică mai dură față de autocrații din regiune, cum ar fi prințul moștenitor Mohammed bin Salman din Arabia Saudită și președintele Recep Tayyip Erdogan din Turcia, în legătură cu abuzurile la adresa drepturilor omului și aventurismul regional; în contrast cu Trump care și-a manifestat susținerea fățișă față de cei doi lideri controversați.

Sursa foto: Politico Europe

SUA și relații cu NATO și aliații occidentali

În ultimii patru ani, Trump a criticat membrii alianței transatlantice în repetate rânduri, acuzând țări ca Germania că profită de pe urma Statelor Unite. Criticii președintelui spun că afirmațiile sale au subminat alianța, în timp ce oficialii din Administrația Trump, precum secretarul de Stat. Mike Pompeo, susțin că a întărit alianța occidentală prin faptul că a convins statele membre să-și sporească cheltuielile pentru apărare.

Există temeri că, în cazul victoriei sale în noiembrie, Trump ar putea chiar lua decizia de a retrage SUA din NATO, alianță pe care a catalogat-o drept „învechită” în timpul campaniei din 2016.

Pe de altă parte, pentru Biden, consolidarea NATO este un element central al programului său de politică externă, argumentând că Trump a alienat aliații SUA prin comportamentul său haotic.

Denuclearizarea Coreei de Nord

Diplomația personală a lui Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong Un a fost până anul trecut un element cheie al politicii sale externe, dar în acest moment, subiectul a fost aproape uitat la Casa Albă, chiar dacă regimul de la Phenian a continuat să-și mărească arsenalul nuclear și balistic.

Dialogul dintre SUA și Coreea de Nord este în impas de peste doi ani și nu există semne că Trump și administrația sa au planuri concrete de reuși să convingă Phenianul să renunțe la armele atomice.

Confruntat cu această problemă dificilă, Biden a spus că va menține sancțiunile SUA împotriva Phenianului, va presa China și Rusia să înăsprească aplicarea acestora și, de asemenea, va încerca să readucă regimul Kim la masa negocierilor.