UPDATE: SUA relaxează restricțiile privind exporturile de drone militare. România, potențial beneficiar al măsurii
Oficialii de la Casa Albă au anunțat vineri o nouă interpretare a unui acord internațional privind neproliferarea rachetelor și a altor sisteme de livrare fără pilot, măsură despre care industria de apărare din Statele Unite speră că va genera o creștere a vânzărilor de drone militare grele în străinătate, în timp ce activiștii pentru apărarea drepturilor omului consideră că măsura riscă să alimenteze instabilitatea în zone ca Orientul Mijlociu și Asia de Sud, relatează agenția de știri Reuters.
România, Iordania, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și-au manifestat interesul de a achiziționa sisteme americane fără pilot și vor fi printre primii clienți dacă se va modifica politica americană, a afirmat un director din cadrul industriei de apărare din SUA, relata agenția Reuters în luna iulie.
Primele informații despre această acțiune au apărut în urmă cu câteva săptămâni, dar nu a fost anunțat un calendar ferm privind modificarea modului în care SUA interpretează regulile Regimului de Control al Tehnologiilor pentru Rachete (MTCR), o asociaţie informală şi voluntară a ţărilor care împărtăşesc obiectivele de neproliferare a sistemelor de livrare fără pilot, ce pot fi echipate cu arme de distrugere în masă, şi care urmăresc să îşi coordoneze eforturile naționale de acordare a licențelor de export în scopul prevenirii proliferării acestora.
În prezent, MTCR clasifică dronele militare grele ca rachete de croazieră și, prin urmare, sunt vizate de restricții stringente în ceea ce privește exportul.
Potrivit anunțului Casei Albe, dronele care au o vitează mai mică de 800 de kilometri/oră – inclusiv General Atomics MQ-9 Reaper și Northrop Grumman Global Hawks – vor fi incluse de SUA într-o categorie inferioară care nu este vizată de termenii înțelegerii MTCR. Eliminând restricțiile impuse de MTCR, exporturile de drone grele înarmate vor putea fi realizate mai ușor.
Modificarea politicilor de export a dronelor militare a fost făcută a urmare a presiunii producătorilor americani și, în pofida obiecțiilor activiștilor pentru apărarea drepturilor omului, care avertizează că măsura riscă să alimenteze instabilitatea în punctele critice, inclusiv Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
Reinterpretarea MTCR face parte dintr-un efort mai larg al Administrației Trump de a elimina restricțiile ce limitează vânzările de armament american în străinătate.
„Această decizie subminează o înțelegere globală, le permite altora să ignore restricțiile internaționale și se concentrează pe beneficiile economice în detrimentul preocupărilor privind securitatea națională, politica externă a SUA și drepturile omului și este încă un exemplu de decizie obtuză a Administrației Trump”, a declarat Rachel Stohl, un expert în domeniul dezarmării la organizația de cercetare Stimson Center din Washington.
MTCR a fost introdus în principal pentru a reglementa exporturile de rachete de croazieră, dar unele reguli se referă și la anumite vehicule fără pilot. Actuala interpretare a MTCR de către Administrația SUA are drept efect respingerea din start a cererilor de furnizare de sisteme din “categoria 1”, capabile să transporte o încărcătură de peste 500 de kilograme și cu o rază de acțiune de 300 de kilometri.
Doar în circumstanțe speciale au fost permise excepții de la această regulă. Până în prezent, numai Marea Britanie, Franța, Italia și Australia au reușit să achiziționeze drone militare sofisticate de la producătorii americani, conform datelor compilate de Centrul pentru Studiul Dronelor de la Colegiul Bard din statul New York.
Reinterpretarea înțelegerii internaționale schimbă în mod esențial modul în care Administrația SUA tratează aceste sisteme și probabil va avea un efect major asupra pieței internaționale de drone militare, dominată în acest moment de țări ca Israel și China, țări care nu fac parte din MTCR.
Două surse au declarat pentru Defense News că reinterpretarea s-ar putea concentra pe ușurarea restricțiilor în legătură cu viteza dronei.
De altfel, asistentul secretarului de Stat pentru securitate internațională și neproliferare, Christopher Ford, a participat vineri după-amiază la un eveniment, organizat de Institutul Hudson, pe tema “eforturilor Statelor Unite de a reforma Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete(MTCR), în contextul progreselor înregistrate în privința tehnologiei sistemelor aeriene fără pilot, și modul în care politicile SUA vor aborda această provocare complexă și în continuă evoluție”.
O astfel de acțiune nu ar însemna că Statele Unite încetează să se conformeze regulilor MTCR, ci va codifica mai exact modul în care Washingtonul interpretează acordul internațional, a subliniat o sursă pentru Defense News.
“Încercăm să fim transparenți. Așadar, o mare parte a conversației despre MTCR se referă la garantarea faptului că orice decizie a țărilor cu privire la exportul de drone este verificabilă, justificabilă”, potrivit unei surse. “Nu exportăm la întâmplare. Suntem serioși, responsabili. Analizăm diverse detalii, și acesta este un alt detaliu despre care le spunem tuturor că-l vom analiza. … Avem reguli clare”.
Într-un interviu recent, generalul Charles Hooper, șeful Agenției de Cooperare în domeniul Securității și Apărării, a declarat că Statele Unite au înregistrat “progrese destul de semnificative în privința chestiunii UAV”.
“Desigur, va continua să fie de la caz la caz, dar cred că am înregistrat unele progrese semnificative”, a declarat generalul american, referindu-se la modul în care se vor realiza exporturile de drone.
Hooper a subliniat, de asemenea, că Beijingul încearcă să vândă drone în numeroase țări unde Statele Unite nu pot vinde vehicule aeriene fără pilot.
Firma de cercetare Teal Group estimează că vânzările anuale, cercetarea și dezvoltarea pe segmentul dronelor vor crește de la 15,8 miliarde de dolari în 2020, la aproape 20 de miliarde de dolari în 2029.
Michael Horowitz, profesor și director al Perry World House în cadrul Universității Pennsylvania, susține că “gestionarea aeronavelor fără pilot la fel ca rachetele în privința exportului nu funcționează”.
“A permis Chinei să acapareze o parte semnificativă a pieței internaționale de drone, inclusiv aliați și parteneri ai SUA”, a completat Horowitz, adăugând că aeronavele fără pilot nu sunt rachete, deci nu ar trebui reglementate ca rachetele.
În funcție de modul în care este implementată modificarea regulilor de export, aceasta ar putea fi o îmbunătățire a politicii, dar ar putea duce și la probleme în viitor, pe măsură ce tehnologia aparatelor fără pilot evoluează, a subliniat Horowitz.
În prezent, MTCR clasifică dronele militare grele ca rachete de croazieră și, prin urmare, sunt vizate de restricții stringente în ceea ce privește exportul.
Ani de zile, industria militară din SUA s-a plâns că restricțiile stricte privind exportul de drone înarmate au permis Chinei să ocupe o poziție dominantă pe o piață profitabilă, companiile americane au ratat de contracte valoroase, relatează Asia Times, CNBC și Flight Global.
Un exemplu concludent este cel al Iordaniei, care a inițial a dorit să cumpere drone Reaper, însă, în urma refuzului SUA, Iordania s-a îndreptat spre China. După ce Beijingul a obținut contractul, congresmanul republican Duncan Hunter a afirmat la finalul anului 2015 că „Beijingul profită de această oportunitate” în detrimentul SUA. Un caz similar este cel al Emiratelor Arabe Unite
Până în prezent, doar trei țări din Europa au putut achiziționa o versiune înarmată a MQ-9 Reaper, în timp ce alți aliați ai SUA, inclusiv Iordania sau Arabia Saudită, utilizează drone chinezești, cum ar fi CH-4.
Pe lângă faptul că livrează drone oricărui doritor, chinezii oferă și cele mai mici prețuri de pe piață, potrivit postului CNBC.
Jack Watling, expert în războiul terestru la Royal United Services Institute din Londra, a declarat că achiziția de drone chinezești de către Emiratele Arabe Unite s-a realizat după ce Statele Unite au refuzat să le vândă drone înarmate.
Țările din Golful Persic utilizează drone americane, dar acestea nu sunt capabile să utilizeze arme, fiind versiuni pentru recunoaștere.
“Producătorii chinezi par să fi descoperit o nișă pe piață ca urmare a restricțiilor din SUA privind vânzarea de drone înarmate și au folosit acest lucru ca o rută de marketing”, a afirmat Douglas Barrie, un cercetător de la International Institute for Strategic Studies in London. în Londra, potrivit Asia Times și Flight Global.
Un avantaj major pe care sistemele chineze îl oferă, comparativ cu sistemele occidentale, este acela că Beijingul este mai puțin selectiv în ceea ce privește clientela sa.
Cu toate acestea, potrivit lui Watling, platformele americane sunt mai bune decât cele din China – și, dacă li se va da ocazia, cumpărătorii vor alege probabil dronele din SUA.
„UAS-urile (sisteme aeriene fără pilot) chinezești nu sunt la fel de stabile ca sistemele americane”, a explicat el. „Prin urmare, trebuie să zboare mai jos (…) Aceasta a dus la doborârea mai multor platforme chinezești”.