Știrile false, noua țintă a armatei SUA în Europa. Răspândirea dezinformărilor este ieftină, rapidă, eficientă
În contextul intensificării campaniilor de dezinformare împotriva SUA și NATO, liderii militari americani au început să implementeze măsuri pentru a-și pregăti forțele proprii pentru potențialele conflicte cu inamici mult mai sofisticați decât cei cu care s-au confruntat în Irak și Afganistan și pe un câmp de război mai neobișnuit: Internetul, relatează site-ul Military.com.
În 2018, un articol care părea să provină de pe un important site de știri lituanian susținea că un vehicul blindat al armatei americane a lovit mortal un copil care se deplasa cu bicicleta. Raimundas Karoblis, ministrul Apărării de la Vilnius din acel moment, a declarat pentru Reuters că este un exemplu clasic de știri falsă care are drept scop să discrediteze NATO în statele baltice.
Anul trecut, armata americană în Europa a descoperit câteva postări alarmante pe rețelele de socializare. Potrivit acestora, un membru al Diviziei 1 Americane ar fi ucis un soldat polonez și a fugit de la locul faptei, furând o mașină. Postările includeau fotografiile reale ale unui militar american, dar povestea era complet falsă.
Generalul ceh Petr Pavel, pe atunci președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat pentru Reuters că trupele NATO și civilii din Europa ar trebui să se aștepte la o intensificare a fenomenului știrilor false provenite Rusia.
În acest moment, potrivit oficialilor americani, eforturile de dezinformare ale Rusiei reprezintă o problemă majoră în Statele Unite și în alte state democratice. Știrile false provenite din Rusia, adesea pe probleme extrem de dezbinătoare și partizane, au invadat rețelele de socializare americane.
Și nu sunt doar știri false despre candidații politici, reglementarea armelor de foc, rasism sau alte subiecte fierbinți menite să-i dezbine pe americani. La începutul acestui an, lideri militari de rang înalt au avertizat că Rusia și China răspândeau minciuni cu privire la coronavirus.
Emerson Brooking, cercetător la institutul Atlantic Council, care studiază campaniile de dezinformare care vizează NATO, afirmă că ar fi ușor să învinovățim guvernul rus pentru executarea sau distribuirea de știri false, deoarece campaniile coincid, adesea, cu obiectivele strategice ale Kremlinului, însă realitatea este mult mai complexă.
“În oricare dintre aceste națiuni baltice, există segmente ale populației care sunt destul de dezamăgite de NATO și de Occident și care, de fapt, mai degrabă manifestă atașament față de Rusia”, a afirmat el. “S-ar putea să fie oameni … care doresc să facă parte din Rusia care răspândesc în mod independent acest tip de dezinformare.”
Cei care orchestrează campanii de știri false în Europa și în alte părți au adesea obiective diferite atunci când vine vorba de influențarea modului în care oamenii percep forțele americane și NATO. Aceste eforturi se concentrează adesea asupra destructurării alianței transatlantice, care servește ca o contraponderare la Rusia în Europa.
Strategia de Apărare Națională a Statelor Unite din 2018 semnala că forțele armate se confruntă cu un „câmp de luptă din ce în ce mai letal și perturbator”, care va genera provocări în toate domeniile, inclusiv în planul războiului informațional.
În acest context, principalele ramuri ale Forțelor Armate ale SUA au creat noi departamente sau unități pentru a face față amenințărilor în plan informațional. Astfel, Forțele Navale au adăugat ofițeri care se ocupă de război informațional, o unitate axată pe războiul informațional a fost activată la începutul acestui an de Forțele Aeriene, iar Forțele Terestre pregătesc înființarea unui batalion pentru război ciberenetic, care va putea disloca echipe pentru a susține grupările operaționale.
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă forțele americane în lupta împotriva campaniilor de dezinformare este să stabilească cine orchestrează distribuirea știrilor false, a explicat colonelul Brian Russell din cadrul Corpului Pușcașilor Marini.
“Trebuie să fim vigilenți și să lucrăm pentru a înțelege care este amenințarea și cine este amenințarea”, a explicat Russell. “Cred că aceasta este provocarea mediului informațional modern. Există atât de multe informații acolo și o mulțime de oameni [cu] intenții rele care încearcă să ascundă faptul că ei sunt responsabili”.
În timp ce unele știri false provin din surse binecunoscute, cum ar fi mass-media de stat din Rusia, poate fi mult mai dificil de știut cine se află în spatele unor campanii de dezinformare pe rețelele de socializare sau de piratarea unei surse media legitime, a afirmat colonelul Joe Scrocca, director de afaceri publice în cadrul Forțelor Terestre ale SUA în Europa.
În luna mai, de exemplu, în cursul exercițiului NATO Defender Europe, hackerii au intrat pe site-urile mai multor publicații europene și au postat un interviu fals în care un oficial al armatei germane ar fi făcut afirmații jignitoare la adresa aliaților polonezi.
Această complexitate a mediului informațional, în care întâlnim entități diverse cu scopuri uneori similare, uneori divergente, îngreunează activitatea de contracarare a campaniilor de dezinformare.
Răspândirea dezinformărilor este ieftină, rapidă și uneori extrem de eficientă, astfel că este o opțiune atractivă pentru actorii statali din întreaga lume, dar și pentru entități criminale și teroriste.
Cel mai bun mod de a combate campaniile de dezinformare este prin a fi proactiv și transparent, a subliniat colonelul Joe Scrocca.