ApărareȘtiri

Rusia profită de tulburările din Kazahstan pentru a încerca să-și extindă influența, însă în unele cazuri a reușit contrariul

FOTO: Russian Ministry of Defence

Deși tulburările din Kazahstan au scos, din nou, la iveală vulnerabilitatea liderilor cu mână forte pe care Kremlinul se bazează pentru a menține ordinea, criza a oferit Rusiei încă o oportunitate de a-și reafirma influența în fostul spațiul sovietic, unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale președintelui rus Vladimir Putin, afirmă jurnalistul Andrew Higgins într-un editorial pentru cotidianul The New York Times.

Rusiei a dislocat joi trupe în Kazahstan în încercarea de a înăbuși cea mai recentă mișcare de protest din fostul spațiu sovietic, pe care Moscova îl consideră ca fiind propria sa sferă de influență. Este pentru a patra oară în ultimii ani când Kremlinul trimite forțe în statele vecine, după intervențiile în Ucriana, Belarus și Armenia.

Însă istoria a arătat că odată sosite într-o țară, trupele rusești se întorc rareori acasă, uneori chiar niciodată.

Mai mult, în Ucraina însă a reușit în principal contrariul, transformând o populație în general prietenoasă față de Rusia într-un dușman de moarte. De asemenea, a reușit să provoace iritare în țările din vecinătatea fostului spațiu sovietic, reînviind o dezbatere anterior adormită în Suedia și Finlanda privind aprofundarea parteneriatului cu NATO sau chiar aderarea la alianță.

Tulburările din Kazahstan pot fi văzute ca o „criză gravă pe care Rusia este interesată să o transforme într-o oportunitate”, afirmă Maxim Suchkov, director interimar al Institutului de Studii Internaționale din cadrul Institutului de Stat de Relații Internaționale din Moscova.

Spectacolul unei țări precum Kazahstanul „care pare mare și puternică” prăbușindu-se în haos atât de repede a fost un șoc, a mai afirmat Suchkov, dar a am mai arătat și că, exceptând Ucraina, în fostele republici sovietice care au încercat să fie în echilibru atât cu Moscova, cât și cu Occidentul, „boom, ai o criză și se apelează la Rusia”.

Cu toate acestea, mulți analiști se întreabă dacă mișcările de protest din jurul granițelor Rusiei nu vor provoca o criză similară și la Moscova.

„Dacă așa ceva se poate întâmpla în Kazahstan”, afirmă Scott Horton, lector la Universitatea Columbia din New York, care a consiliat oficiali din Kazahstan și alte țări din Asia Centrală de-a lungul a două decenii, „se poate întâmpla cu siguranță și în Rusia”.

Alți analiști afirmă că, pe cât de mult se bucură Vladimir Putin de tulburările din Europa și Statele Unite – pe care le invocă drept dovezi ale eșcului democrației, nu-i face plăcere să aibă tulburări în apropierea Rusiei, indiferent de oportunitatea pe termen scurt.

Liderii cu mână forte pe care Kremlinul se bazează s-au dovedit, spre consternarea lui Putin, surprinzător de fragili, astfel că Rusia s-a confruntat în mod repetat cu erupții de nemulțumire de de tipul celor pe care încearcă să le suprime pe propriul teritoriu. Însă slăbiciunea acestor lideri l-a făcut pe Putin protectorul indispensabil la care apelează în vremuri de criză.

Alexander Cooley, profesor de științe politice la Colegiul Barnard din New York, a declarat că este puțin probabil ca Rusia să ceară concesii imediate de la liderul Kazahstanului, Kasâm Jomart Tokaev, dar a obținut o pârghie foarte puternic, bulversând eforturile anterioare ale Kazahstanului de a evita o subordonare față de Moscova sau Washington.

Un astfel de ajutor este rareori oferită gratuit, în mod special nu de către un tactician atât de șiret precum Vladimir Putin, conchide jurnalistul.

Așa zisele trupe ruse de menținere a păcii au fost dislocate în Kazahstan după ce președintele Tokaev a cerut sprijinul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță condusă de Rusia, pentru a sprijini înăbușirea demonstrațiilor violente soldate cu zeci de morți, care au început ca un protest împotriva creșterii prețului carburanților. Printre militarii ruși trimiși în Kazahstan se numără și membri ai Brigăzii 45, o unitate din cadrul forțelor speciale Spetsnaz devenită faimoasă în urma operațiunilor în cele două războaie brutale din Cecenia. Brigada a fost activă și în regiunea separatistă Oseția de Sud din Georgia; în Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014; și în Siria.