• DESPRE NOI
  • CONTACT
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • SIPRI: România, pe locul al doilea în UE ca nivel al cheltuielilor militare din PIB în 2020. Moldova, pe ultima poziție în Europa

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    România se află pe poziția a doua în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor militare ca procent din PIB, țara noastră fiind depășită la acest capitol doar de Grecia, conform datelor pe anul 2020, prezentate de Institutul Internațional de Cercetări în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI).

    România a alocat 2,3% din Produsul Intern Brut pentru apărare, fiind la egalitate cu Estonia și Letonia. Pe primul loc în Uniunea Europeană s-a situat Grecia, cu 2,8% din PIB alocat pentru cheltuieli militare.

    Pe lângă țările menționate anterior, singurele state UE care au alocat peste 2% din PIB pentru apărare sunt Lituania (2,1%), Polonia (2,2%), Franța (2,1%) și Portugalia (2,1%).

    Totuși, având în vedere diferențele în valoarea nominală a Produsului intern brut, Germania, care a alocat doar 1,4% din PIB pentru apărare, a avut anul trecut cheltuieli militare în valoare de 52 de miliarde de dolari, în timp ce România, cu o pondere de 2,3% din PIB alocată apărării, a cheltuit 5,7 miliarde de dolari, indică datele SIPRI.

    De altfel, în funcție de valoarea nominală, Polonia, care a alocat pentru apărare cu 0,1% din PIB mai puțin decât România, a cheltuit pentru sectorul militar de peste două ori mai mult decât țara noastră: 13 miliarde de dolari.

    România a cheltuit pe apărare în 2020 de două ori mai mult decât în urmă cu patru ani, când țara noastră a alocat doar 2,8 miliarde de dolari (2016).

    La nivel internațional, valoarea cumulată a cheltuielilor militare a ajuns anul trecut la 1981 de miliarde de dolari, o creștere de 2,6% față de 2019, se precizează în raportul SIPRI, publicat luni, 26 aprilie.

    Cheltuielile militare ca pondere din PIB-ul global au ajuns la 2,4% în 2020, comparativ cu un nivel de 2,2% în 2019. Având în vedere că PIB-ul global a scăzut din cauza pandemiei, aceasta a fost cea mai mare creștere anuală a ponderii poverii militare globale după criza financiară din 2009.

    Statele Unite, China, India, Rusia și Marea Britanie sunt țările cu cele mai ridicate alocări pentru apărare.

    Cheltuielile militare ale SUA au ajuns valoarea de aproximativ 778 miliarde de dolari în 2020, în creștere cu 4,4% față de 2019 (adică 3,7%). Acesta a fost al treilea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare americane, după șapte ani de reduceri continue.

    Aflată pe locul al doilea la nivel global, după SUA, China a avut anul trecut cheltuieli militare estimate la 252 miliarde de dolari în 2020 (adică 1,7%). Cheltuielile militare ale Beijingului au crescut pentru al 26-lea an consecutiv.

    Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 2,5% în 2020, ajungând la 61,7 miliarde de dolari (adică 4,3%), acesta fiind al doilea an consecutiv de creștere. Cu toate acestea, cheltuielile militare efective ale Rusiei în 2020 au fost cu 6,6% mai mici decât bugetul militar prevăzut inițial.

    În timp ce Rusia a avut cele mai mari cheltuieli militare de pe continentul european, Republica Moldova a fost țara din Europa cei mai puțini bani alocați apărării: aproximativ 44,5 milioane de dolari (sumă ce nu include fondurile alocate pentru forțele paramilitare și pensiile militare).

    Doar două alte țări din Europa au alocat mai puțin de 100 de milioane de dolari pentru apărare: Kosovo (cu 79 de milioane de dolari) și Malta (cu 80,6 milioane de dolari).

    Te-ar mai putea interesa

    VIDEO. Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF), dislocată în România pentru exerciții NATO Avioane Mirage-2000 ale aviației franceze, monitorizate deasupra Mării Negre de aeronave ruse de luptă Președintele Biden a subliniat importanța consolidării guvernanței democratice și a statului de drept, atât în țările NATO, cât și în întreaga lume

    Ultimele știri

    Promisiuni respectate România trimite 150 de militari în Irak din iulie, la solicitarea NATO Klaus Iohannis a definit misiunile de luptă ale armatei drept misiuni de apărare (ale Flancului Estic al NATO)