România este acuzată de piraterie aeriană de către un oficial rus, după deturnarea avionului Ryanair în Belarus
Pe fondul incidentului din Berlarus, Dmitri Rogozin, directorul general al agenției spațiale ruse Roscosmos, acuză România și Polonia de piraterie aeriană, făcând referire la un episod, petrecut în vara anului 2017, când țara noastră a interzis survolarea spațiului său aerian pentru avionul in care se afla oficialul rus, vizat de sancțiuni europene în legătură cu anexarea regiunii Crimeea și implicarea Moscovei în conflictul din estul Ucrainei.
UE, NATO și mai multe țări europene, inclusiv România, au criticat dur Belarusul după ce, duminică, un avion de pasageri al companiei Ryanair a fost forțat să aterizeze de urgență la Minsk, sub pretextul unei amenințări cu bombă. Însă, după aterizarea la Minsk, disidentul bielorus Roman Protasevici a fost arestat, acesta fiind acuzat de terorism, inclusiv pentru „organizarea revoltelor în masă” împotriva președintelui Alexandr Lucașenko, aflat la putere de aproape trei decenii.
Ministerul de Externe al României și-a exprimat profunda îngrijorare și a condamnat cu fermitate la incidentul de la Minsk, iar ambasadorului bielorus la București a fost convocat luni la MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu.
Roman Protasevici este un jurnalist bielorus care a fondat canalului NEXTA de pe platforma Telegram, o sursă media crtică la adresa regimului autoritar de la Minsk. În cazul în care va fi condamnat pentru terorism, Protasevici riscă pedeapsa cu moartea.
Польша и Румыния давно занимаются воздушным пиратством. Иначе такие опасные и незаконные действия не назовешь.
— ROGOZIN (@Rogozin) May 23, 2021
“Polonia și România sunt implicate în piraterie aeriană de multă vreme. Nu există un altfel de termen pentru astfel de acțiuni periculoase și ilegale”, a a afirmat Rogozin, la scurt timp după incidentul de la Minsk.
Oficialul rus a făcut referire la episodul din vara anului anului 2017, când un avion de pasageri al companiei S7, la bordul căruia se afla o delegație rusă, care zbura spre Chișinău, pentru o vizită de lucru, la invitația președintelui moldovean din acel moment, Igor Dodon, a fost nevoit să aterizeze la Minsk, deoarece “nu i-a fost permis accesul prin spațiul aerian al României și Poloniei”, citat de site-ul publicației Moskovskij Komsomolets (MK).
Motivul refuzului Bucureștiului a fost acela că la bordul avionului rusesc se afla și Rogozin, pe atunci vicepremier, care era vizat de sancțiuni europene în legătură cu anexarea regiunii Crimeea și implicarea Moscovei în conflictul din estul Ucrainei.
Rogozin a acuzat autoritățile din România și Bulgaria că ar fi încercat să forțeze aterizarea avionului rusesc pe unul din aerodromurile lor pentru a-l “aresta pe politicianul aflat sub sancțiuni”.
De-a lungul timpului, Rogozin s-a remarcat prin discursul său agresiv la adresa României, iar după incidentul din 2017 chiar a amenințat că “data viitoare voi zbura la bordul unui (bombardier strategic Tupolev) Tu-160”.
