• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Povestea unei decizii controversate: Oficialii de la Pentagon i-au prezentat președintelui SUA o listă de opțiuni în cazul tensiunilor cu Iranul/ Trump a ales-o pe cea mai severă – eliminarea lui Soleimani

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    La finalul anului 2019, în contextul intensificării acțiunilor militanților proiranieni în Irak, oficialii de la Pentagon i-au prezentat președintelui american Donald Trump o listă de măsuri pentru gestionarea situației, însă, după ce inițial a respins opțiunea considerată cea mai severă – eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani, liderul american a revenit asupra deciziei în urma violențelor de la Ambasada SUA din Bagdad, susțin surse citate de jurnaliștii de la The New York Times.

    Generalul Soleimani, care era considerat cea mai importantă persoană din Iran după ayatolahul Khamenei, era un comandant de rang înalt al unui stat suveran. Ultima dată când Statele Unite au ucis un mare lider militar al unei țari străine a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când aviația americană a doborât avionul care îl transporta pe amiralul japonez Isoroku Yamamoto, „eminența cenușie” a atacului de la Pearl Harbor.

    Soleimani era de mai mult timp în vizorul autorităților americane, însă predecesorii lui Trump – George W. Bush și Barack Obama – au respins opțiunea uciderii generalului iranian, un ofițer al unui stat suveran, considerând că ar fi o acțiune de provocare prea puternică.

    O reacție în lanț periculoasă

    Șirul evenimentelor care a avut drept rezultat uciderea lui Soleimani a început cu un bombardament asupra unei baze militare din Irak, pe 27 decembrie 2019, în urma căruia un cetățean american a decedat.

    Pentagonul a prezentat atunci liderului SUA o serie de opțiuni de ripostă la acest incident, printre posibilele răspunsuri numărându-se și eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani – la acel moment considerată drept reacția cea mai extremă.

    Opțiunile includeau atacarea unor nave sau sisteme de rachete iraniene. Pentagonul a inclus pe listă și posibilitatea eliminării generalului, în primul rând, pentru a face să pară mai rezonabile alte opțiuni.

    Potrivit surselor citate de The New York Times, după atentatele de la 11/9, oficialii de la Pentagon au oferit în mod uzual o gamă diversă de opțiuni președinților americani, inclusiv unele improbabile, pentru a face atractive alegerile mai agreabile.

    Așadar, selectarea opțiunii uciderii unui general iranian era considerată ca improbabilă, iar Trump chiar a respins inițal ideea, ordonând atacuri aeriene asupra miliției Kata’ib Hezbollah, considerată responsabilă pentru bombardamentul soldat cu decesul unui american.

    Raidurile aeriene americane în Irak, soldate cu zeci de militanți proiranieni morți, au provocat proteste violente la Ambasada SUA din Bagdad, pe 31 decembrie, care însă s-au încheiat fără vărsare de sânge.

    Trump a vizionat, furios, imaginile difuzate de televiziuni de la proteste, care prezentau asaltul demonstranților proiranieni asupra Ambasadei SUA din Bagdad, potrivit unor oficiali de la Casa Albă.

    La două zile după incidentele de la Bagdad, președintele Trump a optat pentru opțiunea extremă, spre consternarea oficialilor de la Pentagon.

    Trump a luat decizia în pofida disputelor din interiorul Administrației SUA privind însemnătatea unor noi informații, care potrivit unor oficiali, ar fi indicat existența unor amenințări serioase la adresa ambasadelor, consulatelor sau personalului militar american din Siria, Irak sau Liban. Potrivit acestor oficiali, generalul Soleimani, responsabil de acțiuni clandestine internaționale, ar fi plănuit un atac „iminent” care s-ar fi putut solda cu sute de morți.

    Generalul Mark A. Milley, șeful Statului Major Interarme, a declarat vineri că noile informații despre un complot erau „clare și lipsite de ambiguitate”, indicând atacuri în următoarele „zile, săptămâni”.

    Însă, unii oficiali americani s-au declarat sceptici în legătură cu concluzia privind iminența unui presupus atac iranian.

    De altfel, potrivit unui oficial, interceptări ale comunicațiilor dintre Soleimani și liderul suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei, sugerau că ayatolahul nu a aprobase încă niciun plan de atac.

    Conform interceptărilor, Khamenei i-a cerut generalului Soleimani să vină la Teheran pentru discuții suplimentare.

    Trump a autorizat eliminarea generalului pe data de 2 ianuarie, în jurul orei 17, potrivit mai multor oficiali.

    Oficialii americani au declarat că planul de eliminarea a lui Soleimani s-a bazat pe date de la informatori secreți, interceptări electronice, avioane de recunoaștere și alte instrumente de supraveghere.

    Pe 3 ianuarie, o rachetă lansată de o dronă americană MQ-9 Reaper a lovit convoiul generalului Soleimani în momentul când acesta părăsea aeroportul de la Bagdad.

    Te-ar mai putea interesa

    George Bologan, fost ambasador în Spania, a fost numit consilier prezidențial SPP și SIE au primit bani din fondul de rezervă al guvernului Consorțiul Nostradamus va construi infrastructura de testare a dispozitivelor QKD

    Ultimele știri

    Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi Stația de la Mostiștea, veche de 50 de ani, se modernizează cu 57 de milioane de euro Șapte comasări necesare