O luptă de vorbe pentru PNRR

Prim-ministrul Cîțu vrea să aibă lumina verde a Comisiei Europene pentru PNRR undeva în septembrie, lună mai mult decât strategică pentru destinul politic personal, primii din mult invocații bani europeni urmând să apară în noiembrie.

Aritmetica timpului făcută de Comisia Europeană, perturbată de vacanța instituțională de la Bruxelles, a arătat că de la momentul depunerii oficiale a planului (31 mai) două luni au fost alocate evaluării și o altă lună pentru luarea deciziei.

Privit prin ochii pozițiilor și intereselor, documentul numit PNRR este foarte bun (Cîțu), rezonabil (Iohannis), extrem de echilibrat (Kelemen), eșec (Ciolacu), ”nu” total (Simion). Este doar epilogul temporar al unui război de vorbe, cu trupe numeroase și muniție din belșug.

Peste 3500 de cetățeni s-au înregimentat în mecanismul a 13 sesiuni de dezbateri publice, în urma cărora s-au produs aproape 1500 de propuneri pentru plan, La efortul pentru această nouă Biblie a unei ipotetice bunăstări, care urmează să ne fie asigurată prin granturi de 14,3 miliarde de euro și împrumuturi de 15 miliarde de euro (cerute de noi) au contribuit (sau nu) și solicitările aleșilor.

Firul logic arată că ei au întrebat, cerut după regiune, urmărind să rezolve probleme punctuale sau extinse. Subdezvoltarea Moldovei, cereri după puncte cardinale, sănătatea din Iași, turismul, educația, inclusiv racordarea la canalizare. Doar că finanțările nu se dau după abordarea regională, de exemplu.

S-au cerut proiecte ”mature și grad înalt de elaborare”, dar care să fie musai în circumscripția x sau y. Unii parlamentari chiar au notificat că au studiat ”cu atenție” PNRR, ajungând să se întrebe, ”la unison cu milioane de români, câte propuneri au satisfăcut criteriile de maturitate a intervenției și au descris corespunzător modul în care se asigură implementarea integrală până în anul 2026?”.

Până la atingerea standardelor de maturitate și conformitate, ministrul Ghinea a adus situația la firul ierbii: ”accentul planului trebuie să cadă pe reforme remediale”.

Unii expeditori din Palatul Parlamentului au reclamat că nu au primit răspunsuri. Uneori e dificil să răspunzi cu bătaie lungă la așa dorință: PNRR să fie ”instrument permanent” cu contribuție la PIB. La fel s-a întâmplat și cu dorința de a vedea conținutul ”la zi” al planului. Exercițiul tehnic laborios și necesitatea în continuare a conribuțiilor tehnice” nu a permis.

În acest noian, în care se pare că s-au pierdut unele lămuriri. Totuși cineva a întrebat care sunt costurile împrumuturilor venite prin PNRR. În răspuns s-a consemnat și: ”s-a emis o primă obligațiune in cadrul NextGenerationEU, care a fost subscrisă de pe peste 7 ori de investitori, având astfel o valoare a cuponului zero”.

În loc de concluzie: după ce va fi aprobat, fie PNRR se va prăbuși sub atâtea așteptări, fie va deveni termen comun.

Indira Crasnea este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați jurnaliști din zona de Apărare și Intelligence. Fost Redactor-șef al Mediafax și Redactor-șef al publicației Monitorul Apărării și Securității (MAS), Indira Crasnea este, din decembrie 2019, Co-fondator și Project Manager al proiectului Umbrela-Strategică.ro.