• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Nagorno-Karabakh: Cine înarmează Azerbaidjanul și Armenia în ciuda embargoului asupra armelor?

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    În pofida embargoului asupra exportului de armament către Azerbaidjan și Armenia, țări ca Rusia, Turcia, Israel, dar și Franța, continuă să vândă echipament militar către cele două state beligerante, informează publicația Liberation.

    La patru zile de la reizbucnirea ostilităților, luptele între separatiști, susținuți de Armenia, și forțele armate azere continuă în regiunea disputată Nagorno-Karabakh. Zeci de persoane au fost ucise, inclusiv cel puțin cincisprezece civili. Îndemnurile la încetarea focului din partea comunității internaționale au rămas fără niciun răspuns din partea beligeranților, această criză fiind cea mai gravă după cea din 2016. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit de urgență marți seara și a cerut „încetarea imediată a luptelor”.

    Început în urmă cu aproape trei decenii, toate încercările de mediere nu au reușit să pună capăt definitiv acestui conflict dintre Armenia și Azerbaidjan. În încercarea de a limita efectele unui potențial nou război între Armenia și Azerbaidjan, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și ONU au impus în 1992-1993 un embargo asupra vânzărilor de arme către cele două țări, însă, fără prea mult succes: embargoul este încălcat în mod deschis sau reinterpretat, inclusiv de puteri regionale, ca Turcia și Israel, sau mari puteri, ca Rusia și Franța.

    În luptele actuale, cele două părți par să utilizeze armament mai sofisticat, achiziționat de la furnizori străini, inclusiv artilerie reactivă cu rază lungă, drone de recunoaștere și atac. Azerbaidjanul a folosit resursele financiare obținute în urma exporturilor de petrol și gaze pentru a cumpăra arme de la o serie de furnizori străini, dar și pentru a crea o industrie militară locală, în timp ce asistența militară din Rusia a permis Armeniei să-și modernizeze forțele armate, echilibrând situația.

    Deloc surprinzător, principalul furnizor de echipament militar al celor două țări din Caucaz este Rusia, care a reușit să mențină legături atât cu Erevanul, cât și cu regimul de la Baku. Potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetări în domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI), 93% din armamentul importat de Armenia după 2010 provine din Rusia.

    Cazul Azerbaidjanului este și mai complex. În primul rând, pentru că regimul de la Baku importă o cantitate mult mai mare de materiale de război: de aproape zece ori mai mult decât Armenia în ultimul deceniu, conform SIPRI. Totodată, furnizorii Azerbaidjanului sunt mai diversificați. Rusia conduce (două treimi din total), urmată în ordine de Belarus, Israel și Turcia. Apropierea strategică de Israel a devenit vizibilă în 2015, când importurile de armament din această țară au fost patru ori mai mari decât în anul precedent. S-au dublat din nou în 2016. Armata azeră s-a echipat astfel cu drone israeliene avansate și sisteme de apărare antiaeriană.

    Franța a încercat, de asemenea, să intre pe piața azeră. În 2016, Philippe Errera, în acel moment director pentru relații internaționale în cadrul Ministerului Apărării de la Paris, a prezentat astfel viziunea franceză privind embargoul ce vizează cele două țări din Caucaz: „Ce se solicită în rezoluția [OSCE] este limitarea exporturilor către Baku sau Erevan de materiale susceptibile de a fi utilizate în conflictul din Nagorno-Karabakh. Prin urmare, nu este un embargou total […]. Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite solicită statelor membre să nu livreze arme și muniții care ar putea duce la intensificarea conflictului”.

    În ceea ce privește Azerbaidjanul, Errera a adăugat: „De câțiva ani am menținut un parteneriat industrial cu Baku care respectă, de asemenea, rezoluțiile Consiliului de Securitate și decizia OSCE: vizează exclusiv să ajute Baku să își protejeze infrastructura critică în Marea Caspică și să contribuie la securitatea energetică a Azerbaidjanului și, prin urmare, a Europei”.

    Franța a reușit să vândă arme Azerbaidjanului. În 2015 și 2016, au fost livrate echipamente militare în valoare peste 140 de milioane de euro, potrivit unui raport către Parlament privind exportul de arme. Acest document este principala resursă publică privind vânzările de arme din Franța, dar datele comunicate rămân foarte fragmentate, după cum subliniază în mod regulat organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty. În acest caz: deși știm valoarea livrărilor către Azerbaidjan, nu se spune nimic despre armele care au fost achiziționate de Baku. Autoritățile franceze au evitat să ofere detalii despre natura exporturilor militare către Azerbaidjan.

    În timp ce relativ puține echipamente franceze sunt în prezent în dotarea forțele armate azere, negocierile privind exporturile au continuat în ultimii ani. În mod particular, Franța a încercat să vândă nave de război Azerbaidjanului. Ajunse într-un stadiu avansat, aceste discuții s-au blocat în urma unei dispute între cei doi șefi de stat. Potrivit buletinului informativ Intelligence Online, anularea călătoriei lui Emmanuel Macron în Azerbaidjan, în timp ce acesta a vizitat Armenia, a fost percepută prost de omologul său de la Baku, care a blocat discuțiile privind navele de război.

    Te-ar mai putea interesa

    Premierul Ciucă, de Ziua SIE: Ca militar, au toată admirația mea ! Știm că sunt mereu la datorie Strategia militară a României 2021-2024, aprobată de Guvern. Apărarea are asigurat un buget de 2% din PIB Promisiuni respectate

    Ultimele știri

     Elbit Systems a prezentat drona  HermesTM 650 Spark Industria alimentelor fast food trece printr-o ”furtună economică”  Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI