• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • MSC20. Secretarul Energiei din SUA susține că sancțiunile americane împiedică finalizarea gazoductului Nord Stream 2

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Dan Brouillette, secretarul american al Energiei, a declarat, la Conferința de securitate de la München (MSC2020), că Rusia nu va reuși să finalizeze pe cont propriu gazoductul Nord Stream 2, deoarece nu are la dispoziție tehnologia necesară, iar sancțiunile impuse de SUA împiedică firmele europene să ofere asistență Moscovei, informează agenția de știri UNIAN.

    „Va fi o perioadă foarte lungă, deoarece Rusia nu are tehnologia necesară. Dacă o vor dezvolta, vom vedea care vor fi acțiunile lor. Dar nu cred că este atât de simplu să spui: Ei bine, suntem aproape la sfârșit, va trebui doar să finalizăm”, a completat oficialul american.

    Pe de altă parte, un reprezentant al companiei ruse Gazprom, principala beneficiară a proiectului, a replicat succint: „Niciodată să nu spui niciodată”.

    Gazoductul Nord Stream 2 ar urma să lege direct Rusia de Germania, via Marea Baltică, putând transporta până la 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.

    Proiectul este dezvoltat de compania rusă Gazprom, împreună cu mai multe firme europene: ENGIE, OMV, Shell, Uniper și Wintershall.

    În decembrie, în urma unei decizii a Statelor unite privind sancționarea companiilor care participă la proiectele TurkStream și Nord Stream 2, grupul elvețian Allseas, care se ocupa de instalarea conductelor de gaze pe fundul Mării Baltice, și-a suspendat implicarea în proiect.

    Pe data de 11 ianuarie, președintele Vladimir Putin a afirmat că Rusia poate finaliza singură proiectul Nord Stream 2, afirmând că gazoductul va începe, cel mai probabil, să funcționeze din primul sfert al anului 2021.

    Statele Unite, Franța, dar și țări ca Ucraina, Polonia, Letonia și Lituania – care au frontiere directe cu Rusia – contestă proiectul, susținând că amenință securitatea politică și energetică a Europei, deoarece crește controlul Rusiei asupra aprovizionării cu energie a regiunii, în timp ce Berlinul și Moscova afirmă că proiectul este necesar pentru a diversifica rutele de aprovizionare.

    Te-ar mai putea interesa

    BNR: În 2023, investițiile străine directe în România s-au redus drastic Trafic-record în portul Constanța, în 2023: peste 92 de milioane de tone de mărfuri România intră în spațiul Schengen, aerian și maritim, din martie 2024

    Ultimele știri

    Suedia, în Alianță – de la ”mlaștina diplomatică”, la Baltica, ”mare NATO” Transavia vrea să își dubleze cifra de afaceri și profitul până în 2026 Bursa din China pierde teren în fața SUA