Iohannis, îngrijorat de tensiunile între Turcia și Grecia, dar nu există motive de neliniște privind Marea Neagră

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat îngrijorat de tensiunile din estul Mării Mediterane, între Turcia și Grecia, care nu fac bine nici Uniunii Europene, nici NATO, însă, în ceea ce privește România, nu există motive de neliniște ca urmare a faptului că Ankara explorează și în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale românești.

Iohannis a făcut aceste afirmații în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, desfășurată miercuri. Întrebat în legătură cu escaladarea tensiunilor din ultimele zile din Marea Mediterană între Turcia și Grecia, președintele a răspuns: “Evident că ne îngrijorează”.

“Aceste tensiuni care au crescut, trebuie să recunoaștem, în ultimele săptămâni, în estul Mediteranei, nu ne fac bine şi nu fac bine nici Uniunii Europene, nici NATO. Noi am fost din capul locului de părere că orice diferend se rezolvă pe cale amiabilă, diplomatică şi în niciun caz prin înarmări şi gesturi care pot fi greșit înțelese. În continuare, eu sunt convins că lumea îşi va da seama că așa nu se rezolvă nimic şi se vor întoarce la masa negocierilor. Aceasta este poziția noastră”, a explicat liderul de la Cotroceni.

În ceea ce privește un eventual conflict diplomatic cu Ankara din cauza faptului că Turcia explorează și în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep, președintele a afirmat că “pentru Marea Neagră nu văd niciun fel de probleme acum”.

La finalul lunii august, la reuniunea informală a miniștrilor de Externe din statele membre ale UE de la Berlin, șeful diplomației românești, ministrul Bogdan Aurescu, a lansat un apel la detensionare, calm și dialog direct între părțile implicate în criza din Mediterana de Est și a exprimat solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia.

De asemenea, ministrul a exprimat „deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”.

Președintele Recep Erdogan a anunțat luna trecută că Turcia a descoperit depozite semnificative de gaze naturale în vestul Mării Negre, în apele teritoriale turcești, într-un perimetru aflat în apropierea zonelor maritime ale României și Turciei.

Potrivit liderului de la Ankara, nava de prospecțiuni Fatih a descoperit un zăcământ ce conține o cantitate estimată la 320 de miliarde de metri cubi de gaz natural, afirmând că este cea mai mare descoperire de acest fel din istoria țării.

Zăcământul descoperit de vasul de foraj Fatih este situat în sectorul Tuna-1, la aproximativ 150 de kilometri în larg față de orașul turc Ereğli, într-o zonă în care se intersectează frontierele maritime ale Turciei, României și Bulgariei. La mică distanță de Tuna-1 se află perimetrul Neptun Deep al României, unde a fost descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Valoarea estimată a zăcământului de gaz natural descoperit recent de Turcia în vestul Mării Negre, în apropierea apelor maritime ale României și Bulgariei, se ridică la 80 de miliarde de dolari, a declarat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE).

Pe lângă misiunile de explorare în Marea Neagră, Turcia caut în mod agresiv resurse naturale și în Marea Mediterană.

Prospecțiunile Turciei în largul Ciprului sunt criticate de majoritatea țărilor din regiune și de Uniunea Europeană, care califică aceste activități drept „ilegale”. Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat „încălcarea” suveranității grecești și cipriote de către Turcia prin desfășurarea unor astfel de activități într-o zonă disputată.