Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020: România pe locul 26 din 28 în UE

Comisia Europeană a publicat rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul indicelui pentru 2020.

Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani.

România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE.

Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare.

România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții ITC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

În februarie 2015, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România
2020 (SNADR), în care sunt definite patru domenii de acțiune. Măsura în care România a realizat
angajamentele prevăzute în strategie este necunoscută. De asemenea, nu este clar dacă România are
în plan să evalueze punerea în aplicare a strategiei și dacă intenționează să prezinte un raport privind situația actuală.

România a luat mai multe măsuri specifice în domeniul digital pentru a face față crizei provocate
de pandemia de COVID-19.

O aplicație a Ministerului Sănătății este utilizată pentru centralizarea datelor medicale referitoare la situația cauzată de virusul SARS-CoV-2. S-a creat un site web pentru ca societățile comerciale să transmită electronic documentația necesară pentru acordarea șomajului tehnic. O altă inițiativă ajută persoanele care au fost concediate din cauza pandemiei de COVID-19 și care caută în mod activ un loc de muncă. S-au creat mai multe site-uri web de informare pentru a oferi informații clare, a spori transparența, a reduce panica, a combate dezinformarea, a explica riscurile și a furniza informații cu privire la măsurile de prevenire. O platformă oferă sprijin cetățenilor români care locuiesc în străinătate, aceștia fiind direcționați către un ajutor specific în funcție de nevoile lor. S-au creat mai multe site-uri web pentru a oferi sprijin spitalelor, precum și pentru colectarea și distribuirea coerentă și în siguranță a ajutoarelor.

Pe baza unei Hotărâri a Guvernului adoptate la 7 mai 2020, bugetul Ministerului Educației pentru 2020 a fost suplimentat cu suma de 150 de milioane RON (aproximativ 24 milioane EUR), pentru achiziționarea de laptopuri pentru 250 000 de copii. Obiectivul este de a asigura accesul la activități de învățare la distanță pentru elevii din medii defavorizate înscriși în unități de învățământ preuniversitar.

Privind în perspectivă, în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G. Pe de altă parte, România a rămas în urmă în ceea ce privește indicatorii referitori la competențele digitale și are o performanță slabă în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.

La nivelul Uniunii Europene, Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda sunt liderii în ceea ce privește performanța globală în domeniul digital. Aceste țări sunt urmate de Malta, Irlanda și Estonia. Indicele internațional al economiei și societății digitale (I-DESI) arată că țările din UE care au cele mai bune performanțe digitale sunt lideri și pe plan mondial. Cele mai mari economii din UE nu sunt și primele pe plan digital, ceea ce arată că ritmul procesului de transformare digitală trebuie accelerat pentru ca UE să poată realiza cu succes cele două transformări – cea digitală și cea verde. În ultimii 5 ani, Irlanda a înregistrat cele mai importante progrese, urmată de Olanda, Malta și Spania. Performanțele acestor țări se situează cu mult peste media UE, conform evaluărilor bazate pe punctajul DESI.

La nivel general, conectivitatea s-a îmbunătățit, dar încă mai sunt multe de făcut pentru a răspunde nevoilor aflate în creștere rapidă. Statele membre lucrează la transpunerea în legislația națională a noilor norme ale UE adoptate în 2018, în vederea promovării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate, atât fixe, cât și mobile. În 2019, 78 % din gospodării aveau un abonament la internet fix în bandă largă, în creștere față de 70 % acum 5 ani, și aproape întreaga populație europeană beneficiază de acoperirea rețelelor 4G. Cu toate acestea, doar 17 state membre au alocat deja un spectru în benzile „pionier” 5G, cu 5 mai multe decât anul trecut. Finlanda, Germania, Ungaria și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește pregătirea pentru 5G. 44 % din locuințele din UE au la dispoziție rețele de bandă largă de foarte mare capacitate fixe.

Sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește competențele digitale, cu atât mai mult cu cât criza declanșată de COVID-19 a demonstrat că aceste competențe sunt esențiale pentru ca cetățenii să poată avea acces la informații și servicii. O mare parte a populației UE, mai precis 42 %, încă nu are nici măcar competențe digitale de bază. În 2018, aproximativ 9,1 milioane de persoane lucrau ca specialiști în TIC în întreaga UE, cu 1,6 milioane mai mult decât cu 4 ani în urmă. 64 % din întreprinderile mari și 56 % din IMM-urile care au recrutat specialiști în domeniul TIC în 2018 au raportat că au găsit foarte greu persoane care să ocupe posturile vacante de specialist în TIC.

Cu toate că pandemia a cauzat o creștere bruscă a utilizării internetului, această tendință era deja prezentă înainte de criză, 85 % din populație utilizând internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014). Utilizarea apelurilor video a crescut cel mai mult, de la 49 % din utilizatorii de internet în 2018, la 60 % în 2019. Serviciile bancare și cumpărăturile prin internet sunt, de asemenea, mai populare decât în trecut, fiind folosite de 66 % și, respectiv, 71 % din utilizatorii de internet.

Întreprinderile devin tot mai digitalizate, în special întreprinderile mari. 38,5 % din întreprinderile mari se bazează deja pe servicii de cloud avansate, iar 32,7 % au raportat că utilizează analiza volumelor mari de date. Cu toate acestea, marea majoritate a IMM-urilor nu utilizează încă aceste tehnologii digitale; doar 17 % dintre IMM-uri utilizează servicii de cloud și doar 12 % recurg la analiza volumelor mari de date. În ceea ce privește comerțul electronic, în 2019 doar 17,5 % din IMM-uri au vândut online produse sau servicii, în urma unei foarte ușoare creșteri de 1,4 puncte procentuale, în comparație cu 2016. În schimb, 39 % din întreprinderile mari au realizat vânzări online în 2019.

În sfârșit, se conturează o tendință de creștere a utilizării serviciilor publice digitale în domeniul e-guvernării și al e-sănătății, creștere care permite sporirea eficienței și realizarea de economii de către guverne și întreprinderi, îmbunătățirea transparenței și asigurarea unui grad mai înalt de participare a cetățenilor la viața politică. 67 % din utilizatorii de internet care au trimis formulare administrației lor publice în 2019 utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul serviciilor bazate pe TIC față de cele bazate pe hârtie. Cele mai bune performanțe în acest domeniu sunt înregistrate de Estonia, Spania, Danemarca, Finlanda și Letonia.