Impactul atentatelor de la 11/09 asupra ideilor de politică externă promovate de Trump și Biden
Atacurile din 11 septembrie 2001 au solidificat viziunile divergente despre lume pe care le oferă acum electoratului american cei doi candidați la președinția SUA: sprijinul lui Joe Biden pentru instituțiile internaționale și alianțele globale vs. scepticismul față de străini și unilateralismul promovate de actualul lider de la Casa Albe, afirmă jurnalistul Matt Viser, într-un editorial pentru publicația The Washington Post.
„Reacția lor a demonstrat în mod fundamental un dezacord personal și politic perpetu între ei”, a afirmat Aaron David Miller, un fost oficial din cadrul Departamentul de Stat, făcând referire la contrastul între principiul acțiunii colective susținut de Biden și unilateralismul promovat de Trump.
Acest dezacord se manifestă acum în contextul unui alt mare eveniment traumatic, pe care americanii îl gestionează într-un mod foarte diferit față de 11/09. În timp ce atacurile teroriste din 2001 au dat naștere unui moment rar de unitate națională – liderii republicani și democrați cântând împreună „God Bless America” în fața Capitoliului – actuala pandemie stârnește dezbateri aprige, partizane, despre absolut orice, de la mortalitate la cine este vinovat, afirmă jurnalistul.
Desigur, evenimentele, sunt foarte diferite, unul fiind un masacru comis de teroriști cu scopul de a umili Statele Unite, în timp ce celălalt este o pandemie care nu cunoaște granițe sau ideologie. Aproape 3.000 de persoane au murit în atacurile din 2001, iar aproape 190.000 de americani și-au pierdut până acum viața din cauza noului coronavirus.
Dar acel moment din septembrie 2001 conține și germenii acestei epoci a diviziunii, cel puțin în ceea ce îi privește pe cei doi candidați principali care luptă pentru președinția Statelor Unite, subliniază Matt Viser.
În anii scurși de atunci, Biden și Trump și-au solidificat viziunile divergente privind lumea. Pentru Trump, atacurile i-au alimentat scepticismul față de străini, au stârnit reacții islamofobe și au consolidat neîncrederea sa în alianțe și instituții internaționale, de la NATO la Organizația Mondială a Sănătății. Pentru Biden, evenimentele din 2001 i-a sporit credința în importanța alianțelor occidentale și în acțiunile colective, bipartizane.
Joe Biden se afla într-un tren Amtrak pe 11 septembrie 2001 în momentul în care soția sa l-a sunat să-i spună despre atacurile de la World Trade Center iar, când a ajuns la Washington, era frustrat că nu poate ajunge la Senat pentru a lansa un apel la unitate.
Senatorul a vorbit telefonic cu președintele George W. Bush în seara aceea, îndemnându-l să revină la Washington.
„Toată lumea se plângea că viața s-a schimbat pentru totdeauna – asta nu era atitudinea lui Biden”, a explicat Brian McKeon, un asistent al liderului democrat, care se afla alături de acesta în acea zi.
McKeon a subliniat că Biden considera că „acest lucru nu avea să schimbe inalterabil modul de viață american. Vorbea despre NATO și alianțe – asta făcea parte din instinctul său. Statele Unite nu ar trebui niciodată să întreprindă pe cont propriu acțiuni semnificative, cum ar fi un răspuns la atacul Al Qaeda”.
Ca și în cazul lui Trump, atacurile nu au transformat prea mult viziunea lui Biden asupra lumii, ci au solidificat-o.
„Ceea ce am văzut a fost un Biden care nu era deosebit de spectaculos sau inovator în gândirea sa”, a spus Michael O’Hanlon, specialist în afaceri externe la Brookings Institution. „Dar, de asemenea, cineva foarte convins de modul în care a vrut să procedeze, știind că răsturnarea guvernelor este o propunere haotică și instabilitatea pe care ar crea-o”.
Cea mai volatilă întrebare de politică externă după 11 septembrie a fost dacă este oportună declanșarea unui război în Irak, și atât Biden, cât și Trump par să-și fi exagerat opoziția inițială față de invazia Irakului.
Biden “tinde să fie destul de precaut cu privire la utilizarea forței”, a afirmat O’Hanlon. „Biden reacționează puțin mai lent. Pentru a fi corect, Trump este la fel. Trump este o personalitate belicoasă, dar nu pare să-i placă războiul”.
Pe de altă parte, în ziua atacului, Donald Trump se uita la postul CNBC în momentul în care rețeaua a întrerupt transmisiunea normală pentru a difuza imagini în direct cu atacurile teroriste. Una dintre primele sale reacții după ce a văzut avioanele intrând în turnurile de la World Trade Center a fost să sune o emisiune de televiziune pentru a comenta situația, inclusiv pentru a critica închiderea burselor.
Ulterior, Trump, pe atunci doar un om de afaceri și vedetă de televiziune, a vizitat locul atacului terorist de la New York, ocazie cu care a criticat dur politicile relaxate de imigrație, toleranța religioasă și alianțe globale, pe care Biden le susținea.
Întrebat ce ar face dacă ar fi președinte, Trump a răspuns: “Ei bine, aș adopta o linie politică foarte, foarte dură”.
„Acest lucru pur și simplu nu poate fi tolerat. Și trebuie să fim foarte, foarte severi. Asta a fost . . . probabil mai rău decât Pearl Harbor”, a completat Trump, la scurt timp după atentate.
Pentru Trump, atacurile păreau să susțină principiile filosofiei sale, conform căreia Statele Unite ar trebui să acționeze de unele singure și să aibă grijă de propriile interese.
“Are acest tip de viziune izolationistă și militaristă de a ataca organizațiile teroriste de departe și apoi să se retragă în spatele unei fortărețe”, a declarat Thomas Wright, cercetător de la Brookings Institution, făcând referire la viziunea de politică externă promovată de Trump.
Astăzi s-au împlinit 19 ani de la cele mai sângeroase atentate din istorie, care au fost comise de rețeaua teroristă Al-Qaida. Aproape 3.000 de oameni, inclusiv patru români, au murit după ce teroriștii au deturnat patru avioane pe care le-au folosit pentru a lovi Pentagonul și Turnurile Gemene de la New York. Unul dintre cele patru avioane – despre care se crede că urma să lovească Capitoliul sau Casa Albă – nu a mai ajuns la țintă datorită eroismului pasagerilor, care s-au luptat cu teroriștii pentru controlul aeronavei. Avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania fără să provoace victime la sol.