• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • GlobalCorpWeek: Industria privată, forța motrice a programului spațial al SUA. Europa, iritată de dependența de tehnologia SUA în apărare

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Viitorul programului spațial al Statelor Unite depinde de industria privată, potrivit unui oficial american;

    Companiile europene vor să pună capăt dependenței de tehnologia SUA în domeniul dezvoltării de armament;

    Avioanele de vânătoare F-15J ale aviației nipone vor fi modernizate la standardul „Japan Super Interceptor”;

    Pierderi record pentru Airbus și Boeing în primul semestru din cauza pandemiei de coronavirus;

    Investiții de 22 de milioane de euro în producția de explozivi de mare putere în România. Fabrica de Pulberi Făgăraș se relansează;

    Moment istoric: Primii astronauți transportați pe Stația Spațială Internațională de o companie privată au revenit pe Terra;

    Madridul achiziționează noi avioane și elicoptere militare pentru a limita reducerile de personal la Airbus Spania;

    Rusia accelerează programul de dezvoltare și fabricare al dronei invizibile pe radar Suhoi S-70: Primele livrări sunt programate în 2024;

    O companie mixtă israelo-americană va fabrica sisteme antirachetă Iron Dome în Statele Unite;

    F-35, un coșmar logistic: Costurile de întreținere per avion au crescut cu un sfert în doar doi ani;

    Zeci de mii de pistoale Beretta, asamblate în România, pentru Poliţia Română. Prețul de achiziție per pistol: aproximativ 1.900 de lei cu TVA.

     

    Avioanele de vânătoare F-15J ale aviației nipone vor fi modernizate la standardul „Japan Super Interceptor”

    Companiile Boeing și Mitsubishi Heavy Industries vor colabora pentru a aduce 98 din avioanele de vânătoare F-15J ale aviației nipone la standardul „Japan Super Interceptor”, cu un nou radar AESA Raytheon AN/APG-82(v)1, un computer de bord mai modern, un sistem digital pentru război electronic și alte îmbunătățiri, relatează portalul de știri Defense News.

    Contractul face parte dintr-un program de modernizare mai amplu, în valoare totală de peste 4,5 miliarde de dolari, anunțat în octombrie 2019.

    Între 1981 și 1997, Mitsubishi Heavy Industries a fabricat sub licență o parte din cele peste 200 de aparate F-15J/DJ aflate în dotarea aviației nipone, care sunt configurate pentru misiuni de superioritate aeriană.

    Aparatele F-15J, în mod particular cele două escadrile de pe insula Okinawa, în sudul Japoniei, sunt frecvent utilizate pentru a monitoriza aeronavele străine care intră neprogramat în zona de identificare pentru apărare aeriană (ADIZ) din jurul arhipelagului nipon. Potrivit Ministerului Apărării de la Tokyo, majoritatea acestor aparate străine sunt chinezești, iar pe locul al doilea, cele rusești.

    Companiile europene vor să pună capăt dependenței de tehnologia SUA în domeniul dezvoltării de armament

    Producătorii de armament din Germania și Franța încearcă să devină mai independenți de Washington. Miza este eliminarea restricțiilor impuse de legislația SUA privind exportul de produse ce conțin tehnologie secretă americană, a relatat publicația germană Welt am Sonntag pe 2 august.

    Potrivit jurnaliștilor germani, companii de pe ambele maluri al Rinului și-au exprimat dorința de a găsi alternative la tehnologiile americane care intră în componența multor echipamente militare fabricate de producătorii europeni.

    În prezent, legislația americană împiedică exportul către anumite țări a produselor ce conțin tehnologie americană considerată secretă. Conform Regulamentului privind comerțul internațional de arme (ITAR), SUA dețin controlul asupra echipamentelor care includ tehnologie americană, astfel că Washingtonul poate bloca exporturile de arme.

    În domeniul aeronautic civil, acest prevedere a fost deja folosită de SUA în 2018 pentru a bloca contractele grupului european Airbus cu Iranul.

    „Fără ITAR și fără cerințele impuse de alte sisteme de reglementare americane, Europa obține mai multă libertate de a alege cui dorește să vândă produsele sale de apărare”, a declarat Florent Chauvancy, director de vânzări și marketing la producătorul francez de motoare aviatice Safran.

    Această dorință de a dezvolta armament fără tehnologiile americane vizează, de asemenea, protejarea datelor secrete.

    „Unul dintre avantajele produselor 100% europene este că datele de operare rămân în Europa și nu ajung în mâinile țărilor non-europene”, explică Florent Chauvancy.

    Faptul că Statele Unite tocmai au anunțat că vor retrage mii de soldați americani din Germania întărește ideea că industria europenă de apărare trebuie să devină independentă de Statele Unite. „Pentru a fi un adevărat partener de încredere al NATO și al americanilor în alianțele transatlantice, trebuie să proiectăm și să dezvoltăm propriile noastre capacități în Europa”, a declarat recent Dirk Hoke, directorul general al Airbus Defence and Space.

    Totuși, experții din industrie solicită, de asemenea, o evaluare realistă. Dacă, de exemplu, Bundeswehr ar dori în acest moment să cumpere elicoptere grele de transport, în prezent există doar două modele occidentale dintre care să aleagă, ambele din SUA.

     

    Viitorul programului spațial al Statelor Unite depinde de industria privată, potrivit unui oficial american

    Când Statele Unite au trimis primii oameni pe Lună, în anii ’60, programul spațial era în cea mai mare parte unul pur guvernamental, însă viitorul efortului spațial american stă acum în investitorii inovatori din sectorul privat, a declarat dr. Joel B. Mozer, cercetătorul principal al Forțelor Spațiale ale SUA, potrivit unui comunicat publicat de Pentagon.

    „Ne aflăm în fața unui prag, investițiile private în spațiu sunt acum forța motrice pentru tehnologie, nu neapărat investițiile guvernamentale așa cum a fost cazul în trecut”, a spus dr. Joel B. Mozer pe 28 iulie, în cadrul unui discuții online la un eveniment organizat de Center for Strategic and International Studies din Washington.

    Oficialii din cadrul Pentagonului trebuie să aibă o perspectivă unică asupra spațiului, despre cum poate fi folosit și ce trebuie făcut pentru atingerea obiectivelor de securitate națională, a adăugat Mozer.

    „Guvernul SUA (…) în domeniul spațial, poate contribui prin investiții în educația în științe, tehnologie, infrastructură, Știință, tehnologie, inginerie și matematică – sau STEM”, a afirmat oficialul american, adăugând că autoritățile pot contribui și prin dezvoltarea de politici și reglementări care să consolideze eforturile în domeniul spațial.

    „În primul rând, va contura mediul în care ne desfășurăm activitatea și va dezvolta misiunea noastră de a proteja interesele Statelor Unite, atât aici, pe Pământ, cât și dincolo [de Terra] în viitor”, a explicat el.

    De asemenea, potrivit lui Mozer, cei implicați în activitățile militare în spațiul cosmic trebuie să depună eforturi pentru a depăși rivalii strategici ai Statelor Unite.

    „Spațiul este acum un domeniu militar”, a spus el, adăugând: „Trebuie să lucrăm împreună cu industria, precum și cu aliații noștri, pentru a ne proteja capacitatea de a opera în acest domeniu și pentru a ne apăra capacitățile și pentru a ne asigura că sunt acolo când vom avea nevoie de ele, precum și pentru a ne asigura că avantajul tehnologic în spațiu aparține țărilor care iubesc libertatea și care doresc să păstreze liniile de comerț deschise tuturor”

    Mozer a mai afirmat că este necesar ca Statele Unite să-și definitiveze viziunea privind spațiul cosmic, explicând că alte țări, în mod particular China, au deja o viziune pe termen lung pentru viitorul spațiului și investesc masiv în viziunile proprii.

    Afirmațiile oficialului american vin în contextul în care companii private – SpaceX, Orbital Sciences Corporation/Northrop Grumman Innovation Systems, United Launch Alliance (ULA, firmă mixtă formată de Lockheed Martin Space și Boeing Defense, Space & Security) – sunt implicate tot mai mult ca parteneri ai agențiilor guvernamentale americane în activitățile desfășurate în spațiu.

    Un exemplu al rolului tot mai important al sectorului privat în spațiu este chiar acela al legăturii cu Stația Spațială Internațională. După retragerea navetei spațiale în 2011, NASA a devenit dependentă de Rusia în ceea ce privește transportul astronauților spre și dinspre avanpostul orbital. Această dependență s-a încheiat însă anul acesta, când americanii Bob Behnken și Doug Hurley au devenit primii astronauți care au fost transportați pe Stația Spațială Internațională de o companie privată, sub contract cu NASA.

    Rusia accelerează dezvoltarea dronei invizibile pe radar Suhoi S-70 Okhotnik

    Administrația de la Moscova a cerut grupului rus de stat United Aircraft (UAC) să accelereze programul de dezvoltare și fabricare a dronelor Suhoi S-70 Okhotnik, urmând ca primele aparate să fie livrate în 2024, cu un an mai devreme decât era prevăzut inițial, relatează portalul de știri Flight Global.

    Anunțul a fost făcut după ce președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit, pe 3 august, cu directorul executiv al UAC, Yuri Slyusar, pentru o actualizare a planurilor de dezvoltare a dronelor S-70.

    Proiectat la firma Suhoi, parte a grupului UAC, prototipul S-70 a decolat pentru prima dată în august 2019. Aeronava fără pilot este concepută pentru a transporta o sarcină utilă de 6.000 de kilograme, are o rază de acțiune de 6.000 de kilometri și poate ajunge până la 18.000 de metri, potrivit agenției de știri Interfax. Aeronava este capabilă să transporte rachete aer-aer, aer-sol și dispozitive de recunoaștere, potrivit TASS.

    Slyusar a mai afirmat că „drone grele de atac (…) din această clasă sunt proiectate și fabricate doar de două țări: Statele Unite și China”.

    Aeronava fără pilot S-70 este similară ca aspect cu drone invizibile pe radar construite de diverse țări, printre care: Sharp Sword (China), Dassault Neuron (Franța), BAE Systems Taranis (Marea Britanie) și Northrop Grumman X-47B (Statele Unite). Potrivit Rusiei, drona are o suprafață efectivă de reflexie (RCS) redusă, atât datorită formei sale, cât și ca urmare a aplicării de vopsea antiradar.

    Pierderi record pentru Airbus și Boeing în primul semestru din cauza pandemiei de coronavirus

    Airbus a înregistrat pierderi de 1,9 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, ca urmare efectelor pandemiei de coronavirus, comparativ cu un profit net de 1,19 miliarde de euro obținut în aceeași perioadă a anului 2019, potrivit rezultatelor financiare anunțate pe 30 iulie.

    Veniturile semestriale ale producătorului european de aeronave a fost de 18,9 miliarde de euro, cu 39% mai puțin decât în urmă cu un an, când grupul a înregistrat venituri de 30,9 miliarde de euro.

    În timp ce partea grupului Airbus care se ocupă de producția de avioane comerciale a înregistrat o scădere a veniturilor de 48% în perioada analizată, diviziile de elicoptere (Airbus Helicopters) și apărare & spațiu (Airbus Defence and Space) au fost mult mai ferite de efectele pandemiei, înregistrând scăderi de 2%, respectiv 9%.

    Guillaume Faury, directorul general al Airbus, a recunoscut că impactul pandemiei Covid-19 a fost „foarte vizibil”, în special în al doilea trimestru, în condițiile în care livrările de aeronave comerciale s-au redus la jumătate față de un an în urmă ca urmare a declinului dramatic înregistrat de transportul aerian de pasageri din cauza pandemiei.

    Nici Boeing, principalul rival al grupului Airbus pe piața avioanelor de pasageri, nu se simte mai bine. Potrivit datelor financiare anunțate pe 29 iulie, veniturile semestriale al gigantului american au scăzut cu 26% în prima jumătate a anului 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent, ajungând la 28,6 miliarde de dolari.

    Grupul din SUA a înregistrat pierderi nete de 3,03 miliarde de dolari în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu pierderi de 793 de milioane de dolari în S1 2019.

    În primele șase luni ale acestui an, Boeing a livrat doar 70 de aeronave comerciale, comparativ cu 239 în S1 2019.

    Divizia de apărare și spațiu a grupului american a fost relativ ferită de efectele economice nefaste ale pandemiei. Boeing Defense, Space and Security a înregistrat venituri de 12,6 miliarde de dolari în S1 2020, în scădere cu 4% față de cele 13,1 miliarde de dolari obținute în prima jumătate a anului 2019.

    Madridul va achiziționa șapte avioane și 40 de elicoptere pentru a limita reducerile de personal la Airbus Spania

    Guvernul de la Madrid și Airbus au ajuns recent la un acord privind o serie de măsuri de sprijinire a sectorului aerospațial, cu scopul limitării reducerilor de personal la uzinele din Spania ale grupului paneuropean, care, pe fondul pandemiei de coronavirus, a înregistrat o pierdere de 1,9 miliarde de euro în primul semestru al acestui an, relatează agenția de știri Reuters.

    „Ambele părți consideră că este esențial să promoveze o serie de inițiative pentru consolidarea întregului sector din Spania și a industriilor sale auxiliare”, se afirmă într-un comunicat comun emis după o întrevedere, care a avut loc joi, între premierul spaniol Pedro Sánchez și directorul general al grupului Airbus, Guillaume Faury.

    Serios zdruncinat de efectele pandemiei COVID-19, grupul european Airbus a anunțat că va concedia aproximativ 900 de angajați în Spania, ca parte a unui amplu program de reducere a costurilor, ce include disponibilizarea a aproximativ 15.000 de angajați din întreaga lume, adică peste 10% din numărul total de angajați ai grupului.

    Măsurile convenite de Airbus și Madrid includ un plan de investiții de 185 de milioane de euro, care va fi finanțat din fondul de redresare al Uniunii Europene, și un angajament al Spaniei de a comanda mai multe aeronave militare. Astfel, Spania va comanda trei aeronave de realimentare în zbor MRTT, patru avioane de patrulare maritimă C295, cel puțin 36 de elicoptere H135 și patru elicoptere H160, în schimbul limitării reducerilor de personal la Airbus Spania.

    Spania s-a angajat, de asemenea, să sprijine Airbus în cadrul negocierilor cu SUA privind eliminarea sancțiunilor americane împotriva grupului european.

    În schimb, Airbus a declarat că obiectivul său va fi să reducă la minimum disponibilizările în Spania și să găsească soluții pentru menținerea uzinelor din Spania unde volumul de muncă s-a redus ca urmare a lipsei de comenzi.

    O companie mixtă israelo-americană va fabrica sisteme antirachetă Iron Dome în Statele Unite

    Companiile Raytheon Technologies (SUA) și Rafael Advanced Defense Systems (Israel) au anunțat pe data de 3 august că au format un parteneriat pentru a fabrica în Statele Unite sistemele antirachetă Iron Dome comandate de Pentagon, informează portalurile de știri Defense News și Ynet.

    În august 2019, Pentagonul a semnat un acord în valoare de 373 de milioane de dolari pentru achiziția a două baterii standard Iron Dome, un sistem dezvoltat de firma israeliană Rafael în cooperare cu Ministerul Apărării de la Ierusalim. Bateriile comandate de SUA includ 12 lansatoare, două radare, două centre de coordonare și 240 de interceptori.

    Washingtonul ar fi dorit ca bateriile să fie livrate cât mai devreme, începând din 2020.

    Sistemul Iron Dome este capabil să neutralizeze rachete de croazieră, drone, rachete, proiectile de artilerie și alte amenințări aeriene.

    Pentagonul a ales Iron Dome ca o măsură provizorie pentru neutralizarea rachetelor de croazieră și altor amenințări aeriene până când va fi gata sistemul american Indirect Fires Protection Capability (IFPC).

    Oficialii americani care dezvoltă IFPC studiază posibilitatea încorporării unor părți din Iron Dome în sistemul american.

    Te-ar mai putea interesa

     Elbit Systems a prezentat drona  HermesTM 650 Spark Industria alimentelor fast food trece printr-o ”furtună economică”  Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI

    Ultimele știri

    Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi Stația de la Mostiștea, veche de 50 de ani, se modernizează cu 57 de milioane de euro Șapte comasări necesare