Generalul Ștefan Dănilă: Sunt necesare măsuri noi de reglementare a survolului statelor cu conduceri autoritare

Deturnarea de Belarus a zborului Ryanair RT 1 Z Atena – Vilnius face necesare măsuri noi de reglementare a survolului statelor cu conduceri autoritare, care sunt un pericol la adresa traficului și a securității aeriena a aviației civile, a spus, într-un interviu pentru Umbrela Strategică, generalul (4*) de aviație Ștefan Dănilă, fost pilot militar, doctor în Securitate Aeriană.

El a precizat că, după deturnarea de Belarus a zborului Ryanair RT 1 Z Atena – Vilnius, ICAO (International Civil Aviation Organization), agenție specializată a ONU pentru aviația civilă convocând o reuniune de urgență joi, 27 mai, unde, probabil, incidentul va fi condamnat public, însă o excludere a Belarus din organizație este puțin posibilă.

Întrebat dacă, din punct de vedere al securității aeriene, episodul poate fi considerat o deturnare, un act de terorism, generalul Dănilă a spus că utilizarea unei alerte false de amenințare cu bomba pentru deturnarea unui avion este un precedent periculos și că un stat poate să decidă interceptarea unei aeronave infractoare la regimul de zbor, conform Convenției de la Chicago din 1945.

Această prevedere a fost completată în 1984, după ce Uniunea Sovietică a doborât un avion civil sud-coreean în 1983, în sensul interzicerii interceptării și utilizării focului împotriva aeronavelor civile aflate în zbor, precum și cu introducerea termenului de „Renegade” în 2001, după evenimentele din 11 septembrie, a explicat Dănilă.

Interceptarea aeronavelor de către Poliția Aeriană se ordonă de către autoritatea națională sau, în cazul statelor NATO, care au realizat transferul de autoritate, de către Comandamentul Componentei Aeriene a Forțelor NATO din Europa, prin centrele sale de operații aeriene. Decolarea forțelor din Poliție Aeriană este ordonată în situația unui zbor neautorizat, a unui zbor în dificultate, a unui zbor care nu are legătură radio sau a unui zbor suspect „Renegade”, a explicat generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei române.

Interceptarea (încadrarea și apropierea de țintă) și executarea focului (lovirea aeronavei) sunt aprobate de către autoritatea națională, a completat generalul.

Întrebat dacă acest episod poate fi sancționat/ condamnat în raport cu securitatea aeriană, generalul Dănilă a spus că ”nu există pârghii pentru a o face”. pentru că  Belarus nu este membru NATO, nu este membru UE, nu este nici măcar membru ECAC (European Civil Aviation Conference), organizație sub cupola Consiliului Europei, nici a EUROCONTROL.

Așadar, autoritatea în spațiul aerian propriu este strict a statului Belarus, conform reglementărilor proprii. Totuși aceste reglementări nu ar trebui să permită abuzuri de felul celui din 23 mai, a punctat Dănilă.

Din punct de vedere juridic, poate fi în discuție doar avertismentul privind existența unei bombe la bord. Dacă se poate demonstra că a fost un mesaj lansat de către reprezentanții unor instituții ale statului Belarus, doar pentru a-l aresta pe dizidentul Protasevici, atunci statul Belarus poate să fie condamnat. Deși, și în acest caz există o circumstanță atenuantă, determinată de o condamnare pentru acte teroriste a acestuia, dacă există. Pot invoca suspiciunea determinată de prezența la bord a unui „terorist” într-un avion care survola spațiul aerian al Belorus.

Întrebat ce măsuri pot lua companiile aeriene după acest incident, având în vedere că pot fi oricând subiectul unui act similar, generalul Dănilă a spus că pot decide evitarea survolului spațiului aerian al Belarus,  așa cum s-a întâmplat cu spațiul aerian al Estului Ucrainei, după doborârea avionului malaiezian MH-17 din 17 iulie 2014. Această decizie poate fi luată de către conducerea companiilor, la sau fără recomandarea statelor sau a EASA (European Aviation Safety Agency).

”Desigur, după decizia luată de liderii Uniunii în cadrul Consiliului European de luni, 24 mai a.c., companiile aeriene din Uniunea Europeană vor evita survolul Belarus”, a remarcat Dănilă.

În ceea ce privește EUROCONTROL, aceasta nu are autoritate în spațiul aerian al Belarus, așa încât poate face doar recomandarea de evitare a spațiului aerian al acestui stat, iar pentru statele UE poate respinge orice plan de zbor care include survolul Belarus, așa cum sunt respinse unele planurile de zbor ale unor operatori aerieni care decolează din Federația Rusă și ar dori să aterizeze pe aeroporturile din Uniunea Europeană. De asemenea, poate interzice orice zbor al unei companii aeriene din Belarus cu survolul spațiului aerian al Uniunii Europene.

Din punct de vedere politic au fost luate poziții ferme de către Uniunea Europeană, la toate nivelurile de decizie, de către Marea Britanie și Ucraina. Mai multe state europene au convocat ambasadorii Belarus pentru a le transmite condamnarea actului de „piraterie aeriană”. De partea cealaltă, în Federația Rusă acțiunea este considerată un succes, o demonstrație de forță care îi întărește poziția ”veșnicului președinte din Belarus, chiar înainte de întâlnirea cu Vladimir Putin”, a remarcat generalul Dănilă

Întrebat cu ce fel de sancțiuni poate interveni la acest moment comunitatea internațională, Ștefan Dănilă a spus că ICAO poate cere excluderea Belarus din organizație, dar este ”puțin probabil, deși a fost ridicată ideea”. Mai probabilă este condamnarea publică a incidentului, după reuniunea de urgență din 27 mai.

El a vorbit și despre sancțiunile economice, în primul rând cu referire la transportul aerian, conform celor stabilite în Consiliul European din 24 mai: ”De dorit sancțiunile să fie direct către Lukașenko și regimul său, nu împotriva populației. Sancțiuni similare pot fi din partea Marii Britanii, Ucrainei și SUA. Există riscul reducerii simpatiei opiniei publice din Belarus față de statele care vor impune sancțiunile și solidarizarea cu orice acțiuni ostile ale Federației Ruse”.

O condamnare și o atenționare transmisă regimului autoritar din Belarus de la nivelul ONU ar putea fi inițiată la nivelul Adunării Generale, a mai spus, generalul Ștefan Dănilă, adăugând: ”Cu orice risc, acest eveniment trebuie condamnat și sancționat drastic de către statele membre UE, de către toate democrațiile lumii”.