Generalul (4*) SIE Vasile Sarcă: Salarizarea națională ”balansată” este un panaceu securitar / Exclusiv

O salarizare națională ”balansată”, care aduce după sine ”un efort bugetar constant, predictibil” și reducerea motivațiilor pentru presiuni sociale ar fi un ”panaceu” care se citește ”in cheie securitară”, a spus, într-un interviu pentru Umbrela Strategică, generalul (r) cu patru stele Vasile Sarcă, fost director adjunct, șef al Directoratului de Resurse al Serviciului de Informații Externe (SIE).

”O salarizare națională balansată aduce după sine și un efort bugetar constant, predictibil, minimizarea motivațiilor pentru presiuni sociale. Fără emfază, ușor aducem un panaceu, care se citește și în cheie securitară, ca orice problemă națională. Este un punct de vedere, dar da, cu pretenții de includere a securității naționale, ca suport de potență pentru această ipoteză”, a spus generalul Sarcă.

• Un pact general pentru reformarea salarizării

Fostul  înalt oficial al SIE a remarcat că este nevoie ”de mai mult decât” un pact politic național pentru reformarea sistemului de salarizare/pensionare: ”O ecuație atât de complexă, devenită reflex după atâția ani, presupune un acord care excede dimensiunea politică. Nu trebuie să țintim doar spre masa politică pentru o stare pe care am produs-o, fie chiar prin ignorare și senzația de bine pe termen scurt, cu toții. Mai potrivit, un pact … general”.

El a mai spus că sistemele de salarizare-pensionare actuale sunt ”nepotrivite” realităților din România anului 2020 și ”defectate”, pentru că ”sunt rezultatul unei sume de corecții, care le-au adus în starea de a funcționa cu un consum nepermis de resurse bugetare și de a genera nemulțumiri sociale”.

• Concurența între grupurile sociale, ca un fenomenul de ”regată”

Actuala stare de fapt este rezultatul ”unor evoluții” care au avut punct de plecare anii 90, când ”se acordau măriri salariale, din inițiativă sau la presiuni sociale nu nejustificate, unor categorii fără a le pune în corespondență cu populația bugetată în ansamblul ei”, a spus generalul Sarcă adăugând: ”Astfel, profesorii amenințau cu înghețarea anului de învățământ și primeau satisfacție; la puțină vreme, personalul medical simțindu-se defavorizat descoperea greva japoneză; apărea la rând și blocarea circulației de către transportatorii ignorați; nu mai pomenesc de acțiunile inhibitorii din minerit. Zona securității, lipsită de instrumente sindicale conform legii, nu era ignorată, dar rămânea mai la coadă. Și acțiunile se repetau cu o ciclicitate de câțiva ani, cu măriri salariale sectoriale, creând impresia unei regate. Pot menționa, cu titlu de inventar, sporuri salariale diferite la activități egale sau o balanță bază salarială versus sporuri salariale că nu se mai distinge regula de excepție.

În plus, demnitarii care au gestionat portofoliul Muncii și-au prezentat realizările în valori absolute: “am mărit salariile în învățământ sau în sistemul medical, etc” ignorând ”fără excepție, efectul relativ, de ansamblu”, în final rezultând fenomenul de ”regată”, adică ”concurență între grupurile sociale și nemulțumiri exprimate in inventarul de manifestări revendicative”, a explicat generalul Sarcă.

Întrebat dacă sunt necesare modificări ale Codului Muncii pentru îndreptarea disfuncționalităților, generalul Sarcă a răspuns: ”Mă refer momentan de un principiu. E prematur să particularizez în acest format. Generarea unui nou algoritm real integrat în formă și fond sau, opțional, acomodarea unui model extern exersat presupune, tehnic vorbind, modificări și adaptări semnificative. Inclusiv în ce privește Codul Muncii. Deci resurse de specialitate pluridisciplinare și resursă de timp. Pomeneam de un triaj de 5–10 ani, ca interfață de la ceea ce avem acum și această proiecție. Excede expertiza unipolară și reclamă consens”.

”Legea așa-zis unică de salarizare din România este departe de a fi una integrată. Este o lege care însumează fascicule diferite, pe statute socio-profesionale. Relativ la pensii, evoluțiile nu puteau fi diferite. Suntem o țară cu resurse, însă realizările momentului nu justifică sub nicio formă risipa, sau cheltuielile fără căpătâi, chiar dacă vorbim de binele social”, a mai spus fostul oficial al SIE.

• Să-i aducem pe cei defavorizați la ”momentul zero” corect

El a remarcat faptul că ”nu trebuie să piardă nimeni” dintr-o lege unică de salarizare-pensionare, dar că ”trebuie să-i aducem pe cei defavorizați la momentul de timp zero la nivelul corect în raport cu restul”.

”Acesta este scopul, de a ameliora și, în final, exclude decalajele și tensiunile prezentate mai devreme. Nu trebuie să piardă nimeni, dar să-i aducem pe cei defavorizați la momentul de timp zero la nivelul corect în raport cu restul.

Se va stabili, într-o matrice unică, locul unui medic proaspăt absolvent față de un medic primar; locul unui învățător față de un profesor de scoală primară, liceu sau universitate; a unui maior de armată față de un … diplomat, preot etc. Matricea sau curba unică de salarizare pleacă de la calificarea/expertiza/solicitarea cea mai de jos și se ajunge la vârful piramidei, premier, președinte”, a spus generalul Sarcă, întrebat dacă o singură lege care să reglementeze salarizarea/ pensionarea bugetarilor  nu ar duce la nivelări care vor genera tensiuni sociale.

• Oricare model occidental rodat în ultimele decade

Întrebat care dintre modelele europene de salarizare/ pensionare a bugetarilor ar fi cel mai bine ”asortat” cu realitățile românești și de ce, generalul Sarcă a răspuns: ”Modelele europene nu diferă semnificativ, de aceea evit sa menționez vreo țară cu titlu de preferință. Oricare, provenit din statele occidentale, cu avantajul de a fi fost rodat în ultimele decade. Evident că formal se impun adaptări, dar principiile trebuie să primeze”.

”Odată formula pentru salarizare stabilită, pensionarea vine ca o etapă subsecventă. Ecuația este mult mai simplă. Are ca bornă principală salariul și o serie de condiționări: limită de vârstă, număr de ani de muncă, contributivitate, limitări la plafoane dezirabile, nu mai mari decât salariul curent, etc.

Nu putem avea un perpetuum mobile, dacă ne iubim copiii și ne pasă de generațiile viitoare”, a mai spus în interviul pentru Umbrela Strategică, generalul Vasile Sarcă, fost director adjunct, șef al Directoratului de Resurse al Serviciului de Informații Externe (SIE).