Principalul interes al Rusiei acum este acela de a menține Chișinăul într-o zonă gri, pentru ca, în termen de 10-15 ani, profitând de diminuarea populației românești din Republica Moldova, să poată „transnistriza” toată Republica Moldova, a declarat fostul ambasador moldovean la București, Mihai Gribincea, care a vorbit și despre legăturile dintre Chișinău și București, inclusiv despre unele greșeli în relațiile dintre cele două țări, ale căror repercusiuni se văd până astăzi.
Gribincea, care a a făcut aceste afirmații într-un amplu interviu pentru Radio Europa Liberă Moldova, a mai declarat că România a fost principalul susținător al politicii de apropiere a Republicii Moldova de UE, iar guvernul român a sprijinit Republica Moldova în promovarea reformelor interne.
Totodată, fostul ambasador amintește că, de câțiva ani, România este și principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2019, din exporturile totale ale Republicii Moldova, 27% s-au dus către România, precizează Gribincea, care a fost ambasadorul Republicii Moldova la Chișinău în perioada noiembrie 2015-iunie 2020.
„Activitatea mea s-a desfășurat într-o perioadă de pronunțată instabilitate politică, atât în România, cât și în Republica Moldova, dacă ținem cont de câte guverne s-au perindat la București și la Chișinău. Dacă mai țineți cont că miniștrii de externe, de exemplu, la Chișinău s-au schimbat și mai des, atunci nu cred că putem vorbi cu foarte mare certitudine de o continuitate a politicii externe a Republicii Moldova și de o anumită previziune în a face proiecte de anvergură sau planuri pe o perioadă mai îndelungată”, afirmat Gribincea.
Fostul ambasador menționează că relațiile dintre Chișinău și București, cu urcușuri și coborâșuri de-a lungul anilor, s-au deteriorat după venirea președintelui Igor Dodon în fruntea Republicii Moldova.
„Dialogul politic a suferit modificări esențiale. Dialogul la nivel de președinți între cele două state a fost sistat, Bucureștiul nu a putut trece cu vederea discursul antiromânesc și moldovenist al președintelui Dodon în campania electorală și imediat după alegere. Președintele României a menținut dialogul cu prim-miniștrii din Republica Moldova, cu președintele parlamentului și acest dialog a continuat”, a explicat Gribincea.
Un alt moment important în relațiile recente bilaterale, menționat de Gribincea, este acela al perioadei 2016-2019, când viața politică de la Chișinău era dominată de controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc, iar în România era la putere PSD.
„S-au comis unele greșeli ale căror repercusiuni se văd până astăzi, pentru că în acea perioadă dialogul dintre instituțiile de stat în mare parte a fost substituit cu dialogul între persoane, problemele între cele două țări încep să fie rezolvate nu în urma unor negocieri între instituțiile de stat, dar mai mult prin telefon de către liderii de partide. Și mai mult decât atât, a început o abordare partinică a relațiilor moldo-române, partidele de la București își găsesc parteneri la Chișinău (…) Miniștrii și oficialii care vin de la Chișinău la București sunt preocupați, în primul rând, de ajutorul pe care ar putea să-l primească din România partidul pe care îl reprezintă”, a comentat fostul ambasador.
Mihai Gribincea subliniază că, dincolo de legăturile culturale, istorice, de limbă, Republica Moldova are importanță majoră pentru România, deoarece „poate să fie o potențială sursă de instabilitate în regiune”.
„Există poate mai mult interes decât se înțelege la Chișinău, pentru că pentru România Republica Moldova nu este doar un stat vecin, este o țară de frontieră a NATO, o țară de frontieră a Uniunii Europene și este o țară cu trupe ruse staționate în Transnistria. Deci poate să fie o potențială sursă de instabilitate, cel puțin, în regiune. De aceea, evident că la București este o preocupare majoră față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, dar nu putem vorbi de o abordare unică, sunt diferite opinii, e pluralism în ceea ce privește abordarea relațiilor cu Republica Moldova, fiindcă sunt diferite generații de politicieni, dintre care unii sunt mai aproape sau mai îndepărtați de Republica Moldova”, a afirmat diplomatul moldovean.
„Poziția principială a României este ca sprijinul care se acordă Republicii Moldova să fie orientat cu prioritate către proiecte de interes direct pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru proiectele strategice de natură să sprijine conectarea acestora la spațiul european de valori și de dezvoltare. De fapt, se dorește ca acea susținere și acel sprijin, în special financiar, să ajungă direct la cetățenii Republicii Moldova, de aceea e posibil ca ajutorul să fie orientat mai mult la nivel local”, explică Gribincea.
Fostul ambasador mai subliniază că Bucureștiul este în așteptarea a ceea ce se va întâmpla în noiembrie cu alegerile prezidențiale din Republica Moldova
„Republica Moldova pentru România este și o problemă de securitate, nu doar un vecin cu care împărtășește aceeași limbă, istorie, cu care împărtășește aceeași identitate. Evident că conflictul transnistrean este un subiect foarte fierbinte nu doar pentru România, cred că, în general, pentru toți cei care sunt interesați de securitatea la Marea Neagră. E altceva că România, după ce a fost încă în anii ’90 exclusă din așa-numitul mecanism cvadripartit, acum este indirect parte la procesul 5+2, unde interesele și ale României sunt prezentate de Uniunea Europeană. Ar fi de dorit ca miniștrii care se ocupă de reglementarea transnistreană la Chișinău poate să vină mai des la București, să aibă un schimb de opinii, să discute ceea ce se întâmplă în Zona de Securitate sau, în general, în formatul 5+2, dar, evident, la București există interes față de acest subiect”, afirmă Gribincea.
Diplomatul moldovean și-a exprimat părerea că formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului din Transnistria este un mecanism „neadecvat pentru soluționarea conflictului transnistrean”, fiind „o găselniță care îi convine, în primul rând, Rusiei”.
„Este, de fapt, o găselniță care îi convine, în primul rând, Rusiei, pentru că, ca să fiu foarte clar, Chișinăul ar trebui să discute cu Moscova despre Transnistria, nu cu Tiraspolul. Războiul din ‘92 a fost între Republica Moldova și Rusia, nu între Republica Moldova și Tiraspol.(…) De aceea ar trebui să vorbim de regiunea transnistreană ca regiune ocupată de Rusia, și de aici toate celelalte consecințe, inclusiv să ne gândim la posibilitatea ca să denunțăm acel acord din ’92, care prevede instituirea forțelor de pacificare”, a declarat fostul ambasador.
„Dacă ar vrea Rusia, ar putea fi soluționat în termen de câteva luni. Rusia nu este interesată în reglementarea conflictului (…) Cred că principalul interes al Rusiei acum este de a menține Republica Moldova într-o zonă gri, ca în termen de 10-15 ani populația românească din Republica Moldova să se diminueze cât mai mult, după care transnistrizarea Moldovei să fie posibilă cu mult mai ușor”, a adăugat Mihai Gribincea.
