• Despre noi
  • Contact
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • Politica de confidențialitate
  • umbrela-strategica.ro
  • Apărare
  • Intelligence
  • Energie
  • Infrastructură
  • IT&C
  • Siguranță alimentară
  • CĂUTARE
  • Forțele speciale americane au acționat anul trecut în peste 70% din țările de pe glob

    Umbrela Strategică Umbrela Strategică -

    După atentatele de la 11 septembrie 2001, Statele Unite s-au bazat tot mai mult pe forțele speciale, care au acționat anul trecut în 141 de țări, adică în peste 70% din statele de pe glob, potrivit statisticilor furnizate blogului TomDispatch de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA (USSOCOM), relatează Business Insider.

    Deși trupele speciale reprezintă doar circa 3% din forțele militare ale SUA, 40% din pierderile înregistrate de armata americană în această perioadă au fost în rândul militarilor din unități de elită ca Navy SEALs, Green Berets, Marine Raider.

    În acest context, Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA s-a mărit în toate modurile, de la buget la numărul de militari sau distribuția geografică a misiunilor. De exemplu, bugetul alocat pentru operațiuni de tip special era de 3,1 miliarde de dolari în 2001, iar astăzi a ajuns la 13 miliarde de dolari, potrivit lui Ken McGraw, purtător de cuvânt al USSOCOM.

    De asemenea, numărul membrilor atașați Comandamentului pentru Operațiuni Speciale a crescut în aceeași perioadă de la 45.000 la aproximativ 73.000. Aceștia execută o varietatea de activități, de la antiterorism și contra-insurgență, la pregătirea forțelor de securitate și misiuni de război neconvențional.

    În ceea ce privește țările în care acționează trupele speciale americane, numărul acestora a urcat de la 60 în urmă cu un deceniu la 141 în 2019. Potrivit statisticilor, în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu se aflau peste 62% dintre membrii forțelor speciale detașați în străinătate, puțin peste 14% în Africa, peste 10 în Europa, 8,5% în regiunea Indo-Pacifică și 3,75% în America Centrală și de Sud și în Caraibe.

    Generalul Richard Clarke, șeful Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (USSOCOM), a explicat anul trecut rolul tot mai important al forțelor speciale în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților:

    „Accesul și dislocarea noastră la nivel mondial, rețelele și parteneriatele noastre și postura noastră globală flexibilă permit Departamentului [Apărării] … să răspundă la întreaga gamă de competiție, în special sub nivelul unui conflict armat, domeniu în care concurenții noștri – în special Rusia și China – continuă să-și perfecționeze abilitățile și să își promoveze obiectivele strategice”, a afirmat generalul.

    Însă, concomitent cu misiunile tot mai frecvente în străinătate au apărut și zvonuri despre posibile acte criminale comise de membri ai trupelor de elită americane împotriva prizonierilor, civililor ori chiar propriilor colegi.

    „Incidente recente au pus în discuție cultura și etica noastră și amenință încrederea plasată în noi”, a afirmat Clarke într-un memoriu din august 2019.

    Acuzații, care variază de la consum de droguri până la viol și crimă, s-au consemnat din Afganistan până în Columbia și până în Mali, atrăgând atenția asupra acțiunilor în general secrete ale forțelor de elită americane.

    „După ce mai multe incidente de comportament necorespunzător și comportament lipsit de etică au erodat încrederea publică și i-au determinat pe lideri să pună la îndoială cultura și etica forțelor pentru operații speciale, USSOCOM a inițiat o evaluare cuprinzătoare”, se arată în rezumatul executiv al unui raport din ianuarie 2020 pe această temă.

    Însă evaluarea a ajuns la o concluzie deloc surprinzătoare. Echipa de evaluare (formată aproape în totalitate din persoane cu legături cu comunitatea pentru operațiuni speciale) a absolvit de aproape orice responsabilitate liderii și forțele de elită.

    Echipa susține că membrii forțelor speciale au fost implicați în doar „câteva” incidente de comportament necorespunzător și lipsită de etică și a respins acuzațiile mai grave.

    De altfel, activiștii pentru drepturile omului susțin că problema subestimarii numărului de victime colaterale se înregistrează la nivelul întregului Pentagon.

    Un raport al Pentagonului estimează că în 2019, în urma operațiunilor militare americane, și-au pierdut viața doar aproximativ 130 de civili în Irak, Siria, Afganistan și Somalia, a relatat agenția Reuters la începutul lunii mai.

    Amnesty International SUA a transmis că Statele Unite continuă să subestimeze numărul real al victimelor civile.

    Te-ar mai putea interesa

    Premierul Ciucă, de Ziua SIE: Ca militar, au toată admirația mea ! Știm că sunt mereu la datorie Strategia militară a României 2021-2024, aprobată de Guvern. Apărarea are asigurat un buget de 2% din PIB Promisiuni respectate

    Ultimele știri

    Industria alimentelor fast food trece printr-o ”furtună economică”  Directorul FBI Christopher Wray a avut o ”întâlnire de lucru” cu directorul interimar al SRI Inteligența artificială elimină 1.000 de locuri de muncă pe zi