Comandamentul SUA pentru Operații Speciale după exercițiul Rapid Falcon în România: Nu am mai făcut așa ceva în Europa până acum
Artileriștii și forțele speciale americane au realizat o premieră în Europa, în cursul exercițiului comun româno-american Rapid Falcon de săptămâna trecută; două sisteme de artilerie reactivă HIMARS transportate de două aeronave pentru operațiuni speciale de tip MC-130J Commando II au acționat ca o forță de intervenție rapidă, toată misiunea (inclusiv transportul) desfășurându-se pe durata unei singure zile.
US Army a publicat si un VIDEO care arata cum s-a desfășurat evenimentul.
Exercițiul Rapid Falcon a demonstrat o nouă capacitate a forțelor americane din Europa, care oferă unităților de artilerie convențională din Germania posibilitatea de a acționa ca forțe de reacție rapidă, au indicat mai mulți oficialii militari, citați de publicația Stars and Stripes.
“Până acum nu am mai făcut așa ceva în Europa, să luăm artilerie de precizie și să o încărcam într-un avion FOS”, a declarat colonelul Marc LaRoche, comandant adjunct al Comandamentului pentru operațiuni speciale în Europa (SOCEUR). “Aceste aeronave pot funcționa în tot felul de condiții diferite, iar piloții sunt instruiți să aterizeze în locații austere sau neamenajate”, a completat oficialul.
“Astăzi (joi, n.red.) am efectuat un HIRAIN, adică o infiltrare rapidă HIMARS”, a declarat căpitanul Justin Bland, comandantul bateriei Alpha din cadrul Batalionului 1, Regimentul 77 de artilerie de câmp, Brigada 41 Artilerie Terestră americană. “Acest lucru ne permite să urcăm într-un C-17, C-130 sau C-5 și să mergem oriunde în lume și să oferim sprijin de foc în timp util”.
În cadrul exercițiului, care a durat doar o zi, forțele SUA au folosit două avioane MC-130J Commando II, din cadrul Escadrilei 352 pentru Operațiuni Speciale, care arată ca aeronave obișnuite de transport, dar au capacitatea de a zbura la înălțime joasă și pot transporta trupe și echipamente militare în locuri greu accesibile. De asemenea, acest tip de aeronave pot ateriza aproape oriunde, permițând forțelor SUA să-și surprindă adversarul.
În dimineața zilei de 19 noiembrie, două sisteme HIMARS M142 au fost încărcate la baza aeriană Ramstein din Germania și transportate până la baza Mihail Kogălniceanu din România. Acolo, sistemele de artilerie reactivă au fost descărcate și utilizate pentru distruge ținte în largul Mării Negre în cadrul testelor desfășurate la poligonul Capu Midia. Ulterior, în aceeași zi, sistemele au fost transportate înapoi în Germania.
Parametrii de atac pot fi încărcate în sistemele HIMARS M142 încă din timpul zborului, astfel că sistemele sunt pregătite de lansare imediat ce sunt descărcate din avion, a explicat LaRoche.
„Pregătirea este prioritatea noastră numărul unu, așa că venirea aici și desfășurarea unei operațiuni comune ne permite să ne asigurăm că suntem sincronizați cu omologii noștri din NATO”, a spus sergentul major Samuel H. Zoker, din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră.
Exercițiul a fost conceput pentru a permite trupelor „să urce într-un avion, să decoleze și să aterizeze oriunde în lume, acționând cu partenerii noștri multinaționali sau forțe comune și să furnizeze sprijin de foc”, a mai afirmat căpitanul Justin Bland.
SOCEUR speră să întreprindă mai multe exerciții de acest fel, care reunesc unități de artilerie reactivă și avioane C-130 specializate pentru operațiuni speciale, a afirmat colonelul LaRoche.
Este probabil ca regiunea Mării Negre să rămână o zonă de interes, dar misiuni similare sunt posibile și la Marea Baltică și în zona arctică, a adăugat oficialul.
“Este o opțiune pe care va trebui să o dezvoltăm”, a subliniat LaRoche. “Creează un avantaj imprevizibil să transferi rapid un sistem (de artilerie reactivă)“.
Această demonstrație de interoperabilitate combină sistemele HIMARS americane cu sisteme LAROM românești pentru a arăta capacitatea NATO de a oferi rapid și eficient opțiuni strategice de descurajare și pentru a modela mediul operațional, susțin oficialii militari americani.
„Aceasta este o dovadă fundamentală a modului în care parteneriatul militar dintre Statele Unite și România s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Aceste activități demonstrează că putem combina capacități și să oferim pregătire integrată”, a afirmat și General-maior Iulian BERDILĂ, șeful Statului Major al Forțelor Terestre Române.
La exercițiu au participat peste 130 militari români și americani cu 30 de mijloace tehnice, printre care se numără două sisteme mobile de artilerie – HIMARS din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră americane dislocată în garnizoana Grafenwoehr din Germania, și trei lansatoare multiple de rachete – LAROM din cadrul Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani.
De asemenea, au fost implicate și elemente din cadrul Brigăzii 101 Aviație de Luptă a SUA, inclusiv elicoptere Apache și Black Hawk, precum și drone de supraveghere ale aviației americane.
HIMARS a fost dezvoltat în Statele Unite, în anul 1996, de către Lockheed Martin Missiles și BAE Systems Fire Control.
M142 HIMARS este un sistem autopropulsat de artilerie reactivă cu rolul de a angaja în luptă și de a neutraliza artileria terestră și artileria antiaeriană inamică, mijloace de transport, transportoare blindate inamice, puncte de comandă, personal și alte mijloace de foc ale inamicului, potrivit revistei Artileria Modernă Română.
De asemenea, este conceput pentru a sprijini operațiunile mixte, oferind sprijin direct sau indirect prin forță letală tactică, având abilitatea de a lansa rachetele și de a părăsi poziția de tragere rapid, înainte ca forțele inamice să îi poată detecta poziția și să îl angajeze cu foc.
Sistemul este montat pe un șașiu de camion de 5 tone cu tracțiune 6×6, cu cabină cu blindaj sporit pentru protejarea echipajului împotriva armelor de foc de calibru mic și a schijelor.
M142 HIMARS (lansatorul) este format dintr-un transportor (partea auto) și un sistem de control al focului (FCS) care calculează toate datele misiunii de foc și modul de lansare și de încărcare (Launcher-Loader Module – LLM), care efectuează toate operațiunile necesare pentru a executa misiuni de foc primite.
Sistemul HIMARS poate lansa până la șase rachete 227 mm M270 ghidate MLRS (GMLRS), acestea putând atinge distanțe de peste 70 km, sau o rachetă tactică MGM-140 (Army Tactical Missile System – ATACMS) cu o rază de acțiune de 300 km.
De asemenea, SUA dezvoltă noi muniții pentru HIMARS, inclusiv o rachetă antinavă și un înlocuitor pentru ATACMS, cu o rază de acțiune de 500 km.
Prezența artileriei americane cu rază lungă de acțiune în România este probabil privită cu îngrijorare de către Moscova în condițiile în care distanța de la coasta României până la Sevastopol, Crimeea, unde se află baza principala a Flotei ruse a Mării Negre, este de puțin peste 300 de kilometri.
HIMARS poate fi transportat cu avionul de transport militar C-130 Hercules și poate fi dislocat în zone inaccesibile altor lansatoare de rachete mai grele.
În prezent, sistemul se află în dotarea forțelor din SUA, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Iordania și urmează să intre în dotarea armatelor din România și Polonia.
Sistemul autopropulsat de artilerie reactivă LAROM, dezvoltat de România, poate lansa atât muniție explozivă cal. 122 mm cu o rază de acțiune de până la 20 km, cât și rachete LAR M.K.-4 cal. 160 mm cu o rază de acțiune până la 45 km.
Muniția trasa de sistemul divizion “LAROM” este containerizata în totalitate: 2 containere, fiecare cu 13 rachete LAR MK IV de 160 mm; sau două containere, fiecare cu 20 rachete GRAD de 122 mm, potrivit site-ului Forțelor Terestre.