Bugetul propus pentru apărare pe anul 2021 se ridică la 22,7 miliarde de lei, adică 2,04% din PIB

MApN a anunțat, luni seară, că bugetul propus pentru apărare pe anul 2021 se ridică la la 22,7 miliarde de lei, fiind pentru al cincilea an consecutiv în care România acordă cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

Instituția preconizează plăți directe sau indirecte către furnizorii din economia națională, ce ar putea depăși cifra de 2,5 miliarde de lei; investiții în infrastructură de aproape 800 milioane lei, cât și alocarea a peste 263 de milioane de lei pentru sistemul medical militar, cercetare în domeniul medical (Institutul Cantacuzino) şi în învățământul superior din rețeaua MApN.

Bugetul va acoperi cheltuielile administrative, cele de funcționare, dar şi pentru învățământul militar, pentru investiții, modernizări, şi pentru susținerea măsurilor de combatere a pandemiei de coronavirus.

De asemenea, România va aloca în 2021 un procent de 23,6% din bugetul MApN pentru achiziția de echipamente majore, fiind pentru al șaselea an în care țara noastră îndeplinește și acest angajament adoptat la nivelul NATO.

MApN a precizat că o mare parte din acest efort bugetar se îndreaptă către economia națională, care participă din ce în ce mai mult la implementarea proiectelor majore.

Pentru perioada următoare, principala preocupare la nivelul MApN este reprezentată de dezvoltarea şi menținerea unor capabilități de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, condiții esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de apărare.

Anul trecut, Ministerul Apărării a efectuat plăți directe către operatori din economia națională în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei și încă aproximativ un miliard de lei către companii străine care au ca subcontractori firme din industria națională.

În 2021, Guvernul României estimează achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională – atât de stat, cât și privați – care pot depăși un miliard de lei, iar alți 1,4 miliarde de lei sunt destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din Romania.

În acest sens, dorim să evidențiem principalele programe de înzestrare care se realizează prin implicarea de operatori economici din România, astfel:

• în derulare: Transportor blindat pentru trupe PIRANHA V; Platforme de transport auto, multifuncționale pe roți; Modernizarea avioanelor IAR-99; Avion multirol F-16;
• în proces de finalizare şi semnare contracte: Corvetă multifuncțională; Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă SIML;
• proceduri de achiziții în derulare pentru: sisteme UAS; sisteme C4I cu capabilități ISTAR; sisteme ISR; autovehicule tactice blindate de tip uşor – ATBTU; echipamente şi sisteme CBRN; sisteme de campare.

Ministerul Apărării Naționale a susținut şi susține continuu implicarea industriei din România în realizarea capabilităților militare, atât prin implicarea ca prim contractant a operatorilor români, în măsura în care aceştia au capacitatea necesară, cât şi prin transferul tehnologic şi realizarea în România a unor produse pentru care nu există capacitatea şi know-how-ul necesare, în cooperare cu producători consacrați la nivel internațional.

MApN estimează și o creștere a plăților pentru lucrări de infrastructură, de la aproximativ 750 de milioane de lei în 2020, la 815 milioane lei în 2021, incluzând și investiții de la bugetul de stat (aproximativ 750 milioane lei), dar şi cofinanțarea unor proiecte din Programul NATO de Investiții în Securitate – NSIP (circa 15.5 milioane lei), precum şi a unor proiecte realizate prin fonduri europene nerambursabile (50 milioane lei).

Direcțiile principale de implementare a proiectelor de investiții pentru MApN incluse în proiectul de buget pentru 2021 sunt:

• Comandamentele pentru: Divizia Multinațională Sud-Est Bucureşti, Brigada Multinațională Sud-Est Craiova;
• Colegiile militare naționale: Craiova, Breaza, Alba Iulia, Câmpulung Moldovenesc, Constanța;
• Bazele aeriene: Borcea, Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Otopeni;
• Dezvoltare infrastructură pentru marile unități şi unități beneficiare ale programelor de înzestrare: Patriot/HSAM, Piranha, HIMARS/Larom, Spike;
• Centrul Farmaceutic Zonal Sebeş; Centrul de logistică medicală şi depozit sanitar Nord Sebeş;
• Infrastructura necesară pentru creşterea calității vieții personalului prin dezvoltarea facilităților de cazare, tratament, odihnă, refacere-recuperare a capacității de lupta a militarilor;
• Asigurarea spațiilor administrative şi de instruire pentru comandamentele nou înființate: Comandamentul Forțelor întrunite , Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, Comandamentul Apărării Cibernetice, Corpul Multinațional Sud-Est;
• Dezvoltarea de infrastructură prin accesare de fonduri europene nerambursabile şi prin Programul Național de Redresare şi Reziliență;
• Dezvoltare de infrastructură cu partenerul strategic în locațiile comune: Cincu, Mihail Kogălniceanu, Deveselu, Câmpia Turzii.