ApărareȘtiri

Bilanț la final de misiune pentru detașamentul Forțelor Aeriene Regale Canadiene în România

Avion CF-188 Hornet (Sailor First Class Zach Barr)

Un detașament, format din aproximativ 135 de membri ai Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) și șase avioane multirol CF-18 Hornet, a fost dislocat în România în vederea executării serviciului de Poliție Aeriană Întărită în perioada septembrie-decembrie 2020. În această perioadă, aviatorii canadieni au efectuat exerciții alături de militarii români, bulgari și din alte țări NATO.

Comandantul detașamentului canadian, locotenent colonelul David McLeod, a vorbit, într-un interviu pe data de 5 ianuarie pentru Skies Magazine, despre provocările și realizările misiunii la Marea Neagră în perioada pandemiei de coronavirus.

Avion CF-188 Hornet (Sailor First Class Zach Barr)

Primele luni ale misiunii au fost caracterizate de un tempo operațional excepțional de ridicat, în contextul în care în sudul Rusiei, inclusiv în Crimeea, s-a desfășurat exercițiul militar Kavkaz 2020, la care au participat trupe rusești, dar și din țări partenere ale Moscovei. Punctul culminant a fost 23 septembrie, când două aeronave canadiene CF-18 (denumirea RCAF: CF-188) au interceptat un avion Suhoi Su-27 Flanker deasupra Mării Negre.

“Am reușit să facem ceea ce am venit să facem aici. Piloții au fost entuziasmați, iar cei care întrețin și toți ceilalți de pe detașament au fost foarte încântați”, a declarat McLeod după eveniment.

Însă, începând cu luna noiembrie, tempoul operațional a scăzut simțitor din cauza vremii nefavorabile și înrăutățirii situației pandemice în regiune.

“A fost destul de liniște”, a povestit McLeod. “Am efectuat propriile zboruri de antrenament și unele zboruri de antrenament cu Forțele Aeriene Române și avioanele lor MiG-21; nu a existat nici o altă activitate de cealaltă parte a Mării Negre”, a adăugat ofițerul canadian.

Pe lângă ceață și precipitații, McLeod a mai povestit că programul de decolări al aviatorilor canadieni a fost perturbat și de prezența unui număr mare de păsări în regiunea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, acestea adunându-se la o groapă de gunoi aflată la distanță relativ mică de aerodrom. “În glumă ziceam că parcă eram într-un film de Hitchcock, fiind atât de multe păsări”, a mai spus ofițerul canadian, referindu-se la filumul Păsările.

Pe lângă vremea nefavorabilă, care a redus semnificativ numărul de zboruri al detașamentului canadian, un alt factor care a afectat activitatea aviatorilor canadieni a fost pandemia de coronavirus. Niciun membru al detașamentului nu a fost testat pozitiv, însă, au fost confirmate cazuri de infectare în rândul personalului aliat și al angajaților civili din cadrul bazei.

Pandemia a împiedicat ori redus amploarea exercițiilor programate cu aliații din regiune.

“Nu am făcut chiar tot ce ne-am dorit” din cauza condițiilor meteo, a subliniat McLeod.

Totuși, avioanele canadiene au reușit să efectueze o serie de zboruri de antrenament alături de aparate MiG-21 Lancer și F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene ale României, inclusiv exerciții de zbor în formații de câte patru avioane.

Pe data de 1 ianuarie, la câteva ore după ultimul zbor, canadienii au început procedurile de revenire la baza lor din Bagotville, Canada. Unele echipamente vor rămâne în containere la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru următorul detașament, programat să sosească în toamna anului 2021.

Avioanele CF-188, sprijinite de o aeronavă de realimentare în zbor CC-150 Polaris, vor zbura mai întâi spre Azore pentru o escală înaintea traversării Atlanticului.

Până la jumătatea lunii ianuarie, toate avioanele vor fi acasă. Și până la sfârșitul lunii ianuarie, toți oamenii noștri și cea mai mare parte a echipamentului ar trebui să fie, de asemenea”, a explicat McLeod.

Canadienii au fost de mai multe ori prezenți în România pentru astfel de misiuni. Cel mai recent, cinci aeronave CF-188 din Canada au efectuat misiuni de poliție aeriană în România în perioada 1 septembrie 2019-1 ianuarie 2020.

Misiunile de Poliția aeriană îmbunătățită a NATO fac parte din Măsurile de asigurare ale Alianței, introduse în 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia.