Categorie PrincipalăIntelligenceȘtiri

Alegeri în R.Moldova: Promisiunile candidaților creează senzația unei licitații pentru voturi, potrivit Expert-Grup

Sursa: Expert-Grup

Marea majoritate a promisiunilor socioeconomice făcute de candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, susține organizația neguvernamentală Expert-Grup, care concluzionează că această campanie electorală creează senzația unei licitații pentru voturi și nu reprezintă o luptă reală între viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării.

De regulă, programele electorale sunt unul din principalele instrumente prin care concurenții electorali încearcă să atragă alegători, susțin reprezentanții organizației, care atrag atenția că, în cazul Republicii Moldova, unde politica constă mai curând din lupta dintre personalități decât între doctrine, programelor electorale mereu li s-au acordat atenție mai scăzută decât în țările cu tradiții democratice mai dezvoltate.

În acest sens, Expert-Grup – într-o amplă analiză a programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale moldovene din 1 noiembrie 2020 – dă drept exemplu faptul că doar 3 din cei 8 candidați (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au publicat programe electorale relativ detaliate. Ceilalți candidați au prezentat programe destul de succinte sau chiar superficiale (1-2 pagini), fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal.

Analiza programelor și promisiunilor electorale a candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova scoate în evidență tendința acestora de a depăși atribuțiile funcției respective stabilite de Constituție, subliniază autorii raportului.

Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar Președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politici externe. Totuși, în pofida acestor limitări constituționale, programele și promisiunile electorale ale candidaților la prezidențialele sunt mai curând specifice unui stat prezidențial, iar în unele cazuri acestea reflectă trăsături tipice mai curând unui regim paternalist, unde practic toate domeniile de dezvoltare ale statului depind de șeful statului (de la salarii, pensii și îndemnizații la naștere până la terenuri de joacă, iluminat stradal și apeduct în sate și orașe).

Prin urmare, marea majoritate a programelor și promisiunilor electorale ale candidaților la prezidențiale nu sunt conforme prevederilor constituționale, concluzionează Expert-Grup.

Un alt punct abordat de autori de referă la costurile financiare ale măsurilor propuse, iar reprezentanții Expert-Grup atrag atenția că marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile sociale și economice nu sunt fezabile din punct de vedere financiar.

În multe cazuri, promisiunile creează senzația unei licitații pentru voturi a candidaților electorali (ex: cine promite o pensie mai mare?), și nu reprezintă o luptă reală dintre viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării sau soluționarea problemelor majore ale țării, subliniază autorii.

Mai mult decât atât, de cele mai multe ori candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute. Spre exemplu, conform celor mai conservative calcule, promisiunile electorale ale lui Igor Dodon sunt estimate la circa 120 miliarde lei pentru mandatul de 4 ani, sau 10-11% din PIB și 37% din bugetul public național estimat pentru această perioadă de timp; Maia Sandu vine cu un program de circa 50-55 miliarde lei sau circa 5% din PIB. Evident că în contextul în care peste 90% din cheltuielile bugetare sunt destinate activităților recurente, deficitul bugetar în 2020 este estimat la circa 8% din PIB, iar sistemul de pensionare este unul deficitar, este evident că marea majoritate a acestor promisiuni electorale nu sunt fezabile. Chiar dacă se menționează apelarea la finanțare externă, din Vest și Est, aceasta nu va fi suficientă, având în vedere magnitudinea promisiunilor electorale.

Organizația neguvernamentală îndeamnă concurenții să vină cu promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul șefului statului în dezvoltarea Republicii Moldova.

Promisiunile electorale trebuie să se încadreze în mandatul constituțional (conformare constituțională), să prevadă instrumente realiste care ar asigura fezabilitatea acestora (ex: surse de finanțare, instrumente de implementare, țintele concrete) și să fie oportune pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a țării, subliniază autorii raportului.

De asemenea, Expert-Grup condamnă iresponsabilitatea acelor concurenți electorali care se întrec în promisiuni, fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și mandatul atribuit de Constituție funcției de Președinte al Republicii Moldova. Organizația îndeamnă societatea civilă și mass-media să analizeze în mod critic și minuțios, să monitorizeze și să informeze publicul larg despre esența promisiunilor electorale și, ulterior, implementarea acestora. Aceasta va permite responsabilizarea politicienilor și, pe termen lung, dezvoltarea unei clase politice mai calitative, care este principala precondiție pentru reformarea și modernizarea țării. 

Raportul complet este disponibil aici pe site-ul Expert-Grup.